DUMINICA A III- A A PAŞTELUI

6 aprilie 2008 (Anul A)

Un drum plin de speranţă!

              În lumea creştină, limbajul biblic cunoaşte şi foloseşte termenul de drum, astfel viaţa noastră este deseori descrisă ca un “pelerinaj”: trebuie să urmăm “drumul cel bun” şi să parcurgem “calea cea bună”. Dacă privim viaţa astfel, trebuie să ştim unde ne duce drumul, şi mai ales, să avem convingerea că vom ajunge la o ţintă care să fie o realizare a vieţii. Dacă Cristos este punctul de orientare al pelerinajului nostru, trebuie să-l urmăm din toată inima.

            Evanghelia: cei doi discipoli din Emaus parcurg un drum material, merg dintr-un loc în altul. Dar drumul lor este mai ales un drum psihologic şi spiritual, pentru că descoperă un nou mod de a se relaţiona cu Cristos, centrul preocupării  lor. Ei trec de la cunoaşterea datorită credinţei pe care au trăi-to în experienţa precedentă, la o cunoaştere autentică care creşte treptat prin intervenţia personală a lui Cristos. Ei trec de la zona întunecată fără speranţă la o zonă luminată de speranţă redescoperită.

            Prima lectură: este mereu frumos a fi însoţiţi de-a lungul vieţii noastre de persoane care luminează existenţa cu valori şi ne arată ţinta unde trebuie să mergem. Acest rol l-a asumat Petru, care, prin textele biblice, conduce la o înţelegere nouă a istoriei personale şi a lumii, pornind de la evenimentul pascal.

            A doua lectură: ca un mare învăţător şi educator, sfântul Petru îndeamnă la o trăire a unui raport filial cu Dumnezeu, arătând demnitatea care caracterizează viaţa creştină: “Purtaţi-vă cu teamă în timpul pelerinajului vostru!”.

RUGĂCIUNE

              Doamne, au fost cu adevărat bucuroşi cei doi discipoli, crezuseră în cuvântul tău, în mesajul tău de speranţă şi de fericire. Au fost entuziasmaţi faţă de faptele de vindecare şi de mângâiere, de milostivire şi de iertare.

            Dar cum ar fi putut crede în tine după eşecul morţii tale pe Golgota? Ar fi putut fi Mesia, trimisul de Dumnezeu, cel care fusese condamnat, biciuit, răstignit pe cruce, cel care era mort pe lemnul crucii? “Noi am crezut... “ prin această expresie au manifestat toată tristeţea lor!

            Tu îi însoţeşti în drumul reîntoarcerii lor acasă, drumul tristeţii şi al plânsului. Dar discursul, argumentarea ta sunt ca un foc care luminează prin cuvintele Sfintei Scripturi, evenimentele petrecute. Gestul tău, sosirea acasă, frângerea pâinii, le deschide total ochii şi te recunosc.

            Doamne, fii alături şi de mine, în drumul meu de îndoială şi de descurajare, dăruieşte-mi mereu lumina şi caldura prezenţei tale. Amin!

ANT. LA INTRARE (Ps 65,1-2)

            Înălţaţi lui Dumnezeu strigare de bucurie pe tot pământul, cântaţi Numelui său, aduceţi mărire laudei sale, aleluia!

RUGĂCIUNEA ZILEI

            Să tresalte pururi de bucurie poporul tău, Doamne, căci i-ai reînnoit tinereţea sufletească. Dăruieşte credincioşilor tăi, care se veselesc acum pentru că le-ai redat demnitatea de fii, să aştepte cu speranţă neclintită şi cu recunoştinţă ziua învierii lor. Prin Domnul...

LECTURA I – Citire din Faptele Apostolilor (2,14.22-28)

            În ziua Rusaliilor, Petru împreună cu cei unsprezece, stând în picioare, a luat cuvântul şi le-a zis cu glas tare: „Bărbaţi iudei şi voi toţi care locuiţi în Ierusalim, luaţi la cunoştinţă şi ascultaţi bine la ceea ce vă spun. E vorba de Isus din Nazaret, om adeverit de Dumnezeu înaintea voastră, prin faptele puternice, prin minunile şi semnele pe care Dumnezeu le-a săvârşit printr-însul în mijlocul vostru, după cum ştiţi voi înşivă. Pe omul acesta, dat în mâinile voastre, după planul orânduit şi după ştiinţa de mai înainte a lui Dumnezeu, voi l-aţi răstignit şi omorât prin mâinile celor nelegiuiţi, dar Dumnezeu l-a înviat, eliberându-l de legăturile morţii. Căci nu era cu putinţă să fie ţinut în stăpânirea ei, deoarece David zice cu privire la el: «Eu îl vedeam pe Domnul întotdeauna înaintea mea; dacă el este la dreapta mea, eu nu mă clatin. De asemenea, inima mea se înveseleşte şi limba mea cântă de bucurie; chiar şi trupul meu se va odihni în nădejde, căci tu nu poţi să mă laşi pradă morţii şi nu vei îngădui ca Cel Sfânt al tău să vadă putrezirea. Mi-ai făcut cunoscute căile vieţii, mă vei umple de bucurie prin prezenţa ta»”. Cuvântul Domnului.

PSALMUL RESPONSORIAL (15,1-2a şi 5.7-8.9-10.11)

R. Călăuzeşte-mă, Doamne, pe calea vieţii!

Păzeşte-mă, Dumnezeule, pentru că mă încred în tine.

Am spus lui Dumnezeu: „Tu eşti Dumnezeul meu!”

Domnul este partea mea de moştenire şi cupa mea cu sorţi,

Tu eşti acela care ai în mână soartea mea. R...

Îl binecuvântez pe Domnul care mi-a dat înţelepciune,

căci până şi noaptea mă îndeamnă inima.

Îl am mereu în faţa ochilor pe Domnul;

dacă el este la dreapta, nu mă clatin. R...

De aceea inima mea se bucură şi sufletul meu se veseleşte;

ba chiar şi trupul meu se va odihni în linişte,

deoarece nu vei lăsa sufletul meu în locuinţa morţilor,

nici nu vei îngădui ca sfântul tău să vadă putrezirea. R...

Tu îmi vei arăta cărarea vieţii; în faţa ta sunt bucurii nespuse

şi desfătări veşnice la dreapta ta. R...

LECTURA II – Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Petru (1,17-21)

        Preaiubiţilor, dacă numiţi Tată pe cel care judecă cu nepărtinire pe fiecare după faptele lui, purtaţi-vă cu frică în timpul pribegiei voastre. Voi ştiţi că nu cu lucruri pieritoare, cu argint sau cu aur aţi fost răscumpăraţi din viaţa voastră deşartă, moştenită de la părinţii voştri, ci cu sângele scump al lui Cristos, Mielul nevinovat şi neprihănit. El a fost orânduit mai înainte de întemeierea lumii, dar s-a arătat la sfârşitul vremurilor pentru voi. Printr-însul credeţi în Dumnezeu, care l-a înviat din morţi şi i-a dat slavă; astfel voi vă întemeiaţi credinţa şi speranţa pe Dumnezeu. Cuvântul Domnului.

VERS LA EVANGHELIE  (cf. Lc 24,32)

R. Aleluia! Doamne Isuse, explică-ne Scripturile; fă ca inimile noastre să se aprindă când tu însuţi ne vorbeşti. R. Aleluia!

EVANGHELIA – Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca (24,13-35)

        A treia zi, după moartea lui Isus, doi ucenici mergeau către un sat numit Emaus, situat la două ore de mers din Ierusalim, şi vorbeau între ei despre toate cele întâmplate. Pe când vorbeau şi discutau aprins, Isus însuşi s-a apropiat şi a început să meargă cu ei. Însă ochii lor erau ţinuţi să nu-l cunoască. Isus le-a zis: „Despre ce vorbeaţi între voi pe drum?”. Atunci ei, foarte trişti, s-au oprit. Unul dintre ei, cu numele Cleofa, i-a răspuns: „Oare tu eşti singurul dintre toţi cei care au fost la Ierusalim, care nu cunoaşte cele petrecute acolo zilele acestea?”. El i-a întrebat: „Ce anume?”. I-au răspuns: „Cele despre Isus din Nazaret, care era profet puternic prin faptele şi cuvintele sale în faţa lui Dumnezeu şi a întregului popor; arhiereii şi mai marii poporului l-au trădat, au cerut să fie condamnat la moarte şi să fie răstignit. Noi speram că el va fi eliberatorul lui Israel şi iată, astăzi este deja a treia zi de când s-au petrecut toate acestea. Ba mai mult, nişte femei de-ale noastre ne-au şi speriat; ele     s-au dus dis-de-dimineaţă la mormânt, dar n-au găsit trupul lui; atunci au venit să ne spună că le-au apărut şi nişte îngeri, care le-au spus că el trăieşte. Unii dintre ai noştri au mers la mormânt şi au spus că cele spuse de femei erau adevărate, dar pe el nu l-au văzut”. Atunci Isus le-a zis: „Aşadar, tot n-aţi înţeles! Cât de greoi sunteţi la inimă, ca să credeţi toate cele spuse de profeţi! Nu trebuia oare ca Mesia să sufere toate acestea pentru a intra în slava sa?”. Şi începând cu Moise şi continuând cu toţi profeţii, le-a dovedit din toată Scriptura cele care se refereau la el. Când s-au apropiat de satul în care mergeau, Isus s-a făcut că merge mai departe. Dar ei s-au străduit să-l reţină: „Rămâi cu noi, că se lasă seara şi ziua e deja pe sfârşite”. A intrat deci şi a rămas cu ei. Şi, pe când stătea cu ei la masă, a luat pâinea, a binecuvântat-o, a frânt-o şi le-a dat-o. Atunci li s-au deschis ochii şi l-au recunoscut, dar el s-a făcut nevăzut din ochii lor. Iar ei şi-au zis unul către altul: „Nu ne ardea oare inima în noi când ne vorbea pe drum şi ne explica Scripturile?”. Şi imediat s-au ridicat de la masă şi s-au întors la Ierusalim. Acolo i-au găsit pe cei unsprezece apostoli, adunaţi cu ai lor, care le-au zis: „E adevărat, Domnul a înviat şi s-a arătat lui Simon Petru”. La rândul lor, au povestit ce li s-a întâmplat pe drum şi cum l-au cunoscut la frângerea pâinii. Cuvântul Domnului.

RUGĂCIUNEA CREDINCIOŞILOR

P. Să-i adresăm Domnului dorinţa de viaţă care este în noi. El, care în Isus a oferit speranţa unei vieţi veşnice, să întărească viaţa actuală, să conducă drumul nostru spre el şi să asculte rugăciunile noastre.

Să ne rugăm: Ascultă, Doamne, rugăciunea mea!

· Pentru Biserică: să fie mereu credibilă în vestirea Dumnezeului vieţii, şi cuvintele sale, întărite de fapte concrete, să fie mereu în apărarea şi susţinerea celui care suferă. Să ne rugăm...

· Pentru lumea de azi: să fie multe persoane dispuse în construirea unei civilizaţii a vieţii, luptând cu energie împotriva oricărei forme de cultură a morţii. Să ne rugăm...

· Pentru conducătorii naţiunilor: să fie sensibili faţă de săraci, să elimine armele şi pedeapsa cu moarte; să lupte împotriva sărăciei şi a egoismului celor care îi înmulţesc pe cei înfometaţi. Să ne rugăm...

· Pentru generaţiile tinere: să se întâlnească cu educatori care le deschid ochii faţă de iluzia succesului şi a plăcerii, şi să fie orientaţi spre valori adevărate şi formative. Să ne rugăm...

· Pentru familiile creştine: mici biserici răspândite în lume, să rămână mereu o şcoală de iubire, de dialog, de iertare şi de solidaritate în numele lui Cristos. Să ne rugăm...

· Pentru comunităţile creştine: să dezvolte în ele şi în exteriorul lor, un sens de mare solidaritate, pentru a se simţi responsabile de suferinţa celor slabi, mai ales faţă de copii şi de cei marginalizaţi. Să ne rugăm...

P. Dumnezeule, izvorul vieţii, noi îţi mulţumim pentru că ne-ai arătat prin moartea şi învierea lui Cristos sensul vieţii noastre. Te rugăm, prin speranţa primită, ajută-ne să construim pe acest pământ o adevărată comuniune cu tine şi cu toţi fraţii noştri. Dăruieşte-ne Duhul tău care să ne conducă în pelerinajul nostru spre tine în adevăr, dreptate şi pace. Prin Cristos...

ASUPRA DARURILOR

Te rugăm, Doamne, să primeşti darurile Bisericii care tresaltă de veselie şi, precum i-ai dat sămânţa bucuriei pascale, dăruieşte-i şi rodul fericirii veşnice. Prin Cristos...

ANT. LA ÎMPĂRTĂŞANIE (Lc 24,35)

           Ucenicii l-au recunoscut pe Domnul Isus la frângerea pâinii, aleluia.

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE

        Te rugăm, Doamne, priveşte cu bunătate la poporul pe care ai binevoit să-l reînnoieşti prin tainele veşnice şi călăuzeşte-l la învierea trupului spre slava nepieritoare.

Copyright © 2004-2007 Congregatia Misionarii Verbiti               

Ultima modificare: 01.01.2007