FOAIA DE PANCOTA
Anul 2, numarul 7

10 iulie 2003

INTERVIU,
cu d-ul PRIMAR RETTER IOSIF,
DUPA TREI ANI DE LA ALEGERILE
DIN 2000

14 STRAZI ASFALTATE DIN 40
INVESTITII DE PESTE 60 MILIARDE LEI
INVESTITORI ATRASI—700 LOCURI DE MUNCA CREATE

În campaniile electorale candidatii promit “marea cu sarea” pentru a fi între cei “alesi”. Apoi vedem, citim în mass media centrala si judeteana, observam chiar în viata de toate zilele, ca aceste promisiuni ramân doar cuvinte desarte, iar în sondaje, procentajul de simpatie fata de politicieni este rusinos de mic, cetatenii nu sunt multumiti cu cei pe care iau ales.
Multi dintre “politicienii alesi” sunt inactivi sau incapabili si nu recunosc acest lucru, ei sunt cei care în patru ani au votat ce l-i s-a spus, nu i-am putut vedea implicându-se în nici o activitate în interesul comunitatii. Tot ei sunt cei care au curajul, (chiar pretentia) sa candideze pentru o noua perioada, la functii, cât mai bine platite.
Domnule primar Retter Iosif, în 26 iunie s-au împlinit trei ani de când sunteti PRIMARUL ales al Pâncotei si a Maderatului, nu stim daca este momentul sa va felicitam sau nu, în orice caz dorim sa va punem câteva întrebari în legatura cu promisiunile electorale ale dumneavoastra din luna mai 2000. Ca sa fim consecventi reproducem exact articolul din ziarul ”Adevarul de Arad” din 2000 si va rugam sa ne raspundeti la întrebari în ordinea în care ati facut promisiunile din campania electorala.
- Ce ne puteti spune în legatura cu modernizarea iluminatului public, aceasta fiind prima promi-
siune a dumneavoastra?
-Puteti observa în oras ca s-a rezolvat iluminatul chiar în decursul anului 2000. Desi s-a rezolvat în mare, problema iluminatului public, înca din toamna anului 2000 mai exista strazi unde becurile s-au ars si nu s-au înlocuit.
- Cum ati rezolvat ajutorarea bisericilor fara discriminare?

- La biserica ortodoxa din Pâncota s-a repartizat suma de 50 milioane lei pentru întocmirea proiectului de consolidare a bisericii. Am asfaltat parcarea din fata bisericii ortodoxe din Pâncota iar la Maderat am asfaltat drumul din jurul bisericii. Am contribuit la asfaltarea parcarii din fata bisericii penticostale din Pâncota.
- Urmatoarea întrebare este în legatura cu extinderea retelei de apa-canal din zona, ce ne puteti spune ?
- Exista un proiect SAMTID finantat de U.E. pentru extinderea retelei de apa-canal din Pâncota si Maderat.Chiar în zilele acestea am primit de la Consiliul Judetean documentatia pentru eliberarea certificatului de urbanism.
- Cum ati sustinut activitatile sportive si culturale din Pâncota?
- În anul 2002 echipa de fotbal a ocupat locul 10 în campionatul judetean, iar în acest an locul 8. Multumesc conducerii Asociatiei Sportive SOIMII PÂNCOTA Presedintelui d-ul Radu Stoian, Vicepresedintilor d-nii Negrila Ioan si Draucean Doru respectiv antrenorilor Sold Ioan si Negrila Raul. Nu în ultimul rând multumesc pentru efortul depus jucatorilor echipei si sponsorilor si tuturor acelora care s-au implicat în viata sportiva. Aici mai vreau sa felicit echipa de copii ai orasului care în frunte cu antrenorul lor Coman Ovidiu au ocupat locul II la turneul internetional de la Nagybanyhegyes (Ungaria), turneu care a avut loc în perioada 19-20 August 2002.
- Cel mai important lucru pentru noi toti este sanatatea. Ce ne puteti spune despre acest domeniu?
- În februarie 2001 am primit ca donatie o salvare tip Mercedes din Rettenberg (Germania), dotata cu aparatura moderna de prim ajutor, care sta la dispozitia cetatenilor din Pîncota si Maderat si care “din pacate” a avut pâna în prezent peste 250 de solicitari. Hotarârea de a chema salvarea apartine în exclusivitate medicilor, Consiliul local suportând cheltuielile pentru salarii si carburanti.
Tot în anul 2001 am înfiintat serviciul de garda (permanenta), care functioneaza în cadrul dispensarului din centrul orasului, având numarul de telefon 466055. Acest numar poate fi apelat în caz de urgenta 24 de ore din 24.
- Ce s-a realizat în privinta modernizarii strazilor din Pîncota si Maderat?
- Am asfaltat în 3 ani, din totalul de 40 de strazi câte are orasul, un numar de 14 dupa cum urmeaza:
În anul 2001 s-au asfaltat strada Closca în valoare de 792 milioane, strada Vladica cu o valoare de 157 miloane si strada Traian în valoare de 775 miloane. Am început asfaltarea centrului Maderat în valoare de 610 miloane lei care a fost terminat în anul 2002 cu alte cheltuieli în valoare de 361 milioane lei.
În anul 2002 s-au asfaltat strazile Muresului în valoare de 312 milioane lei, str. Calvariei, colt cu strada Gheorghe Doja în valoare de 310 miloane si aleea dintre blocul C si D în valoare de 99 miloane lei, din cartierul Fabricii si s-a reparat strada Marasesti.
În 2003 s-a asfaltat Piata Libertatii din centru pâna la podul doi (intrarea în piata de animale) în valoare de 1280 milioane si strada Gheorghe Doja în valoare de 582 milioane.
Cheltuielile pentru asfaltarea acestor strazi au fost suportate din bugetul local, din bani proveniti din taxe si impozite de la cetatenii orasului Pîncota si Maderat. Parcarea de la Liceu s-a asfaltat din sponsorizari.
S-au mai primit bani din Fondul special al drumurilor si anume în anul 2001 am primit 2.100.000.000 lei pentru asfaltarea strazilor V.Goldis si Horea. În anul 2002 am primit 2 miliarde din care 900 milioane pentru terminarea strazilor V.Goldis si Horea si 1.100.000.000 lei pentru începerea lucrarilor în centrul orasului, bani care vin de la Ministerul Transporturilor, Locuintei si Turismului din Fondul special al drumurilor.
Ca un bilant as putea sa spun ca în 3 ani s-au asfaltat 14 strazi, în total 15 km. Prin dezafectarea str. Garii, pavelele au fost transportate pe strada Crisan în vederea
dalele ridicate din centrul orasului au fost redistribuite prin Hotarârea Consiliului Local, la cererea cetatenilor, pentru amenajarea trotuarelor pe strazile Calvariei, Rândunicii, Fazanului, Caramidariei, Garii si pe o strada din Maderat. Amenajarea trotuarelor s-a realizat cu aportul cetatenilor de pe aceste strazi. Deoarece mai avem dale disponibile vreau sa fac un apel la cetatenii de pe alte strazi unde nu sunt trotuare si doresc aceste dale, sa prezinte Consiliului Local o lista cu semnaturile tuturor cetatenilor de pe strada respectiva în vederea repartizarii acestora.
As mai putea spune ca s-a betonat podul pietonal spre piata din Pîncota si s-au reparat doua poduri din Maderat, unul spre cimitir si unul spre scoala.
- Cum v-ati implicat în buna gospodarire a orasului?
- În primavara anului 2001 am plantat 120 de pomi ornamentali în centrul orasului, însa din pacate trandafirii si tuia au fost furati aproape jumatate imediat dupa plantare.
În privinta adunarii gunoiului pot sa afirm ca se respecta graficul de ridicare a gunoiului de pe strazi, am înlocuit caii si caruta cu un tractor cu remorca. Iarba este cosita ori de câte ori este necesar, dar mai avem de montat cosuri de gunoi si banci în centrul orasului, în viitorul apropiat. Curatenia orasului depinde de fiecare dintre noi si daca fiecare îsi face curat în fata casei lui atunci o sa locuim într-un oras “luna si bec”.
În anul 2001, în colaborare cu Regia Apelor Române, am decolmatat Valea Sodom pe portiunea de la Biserica Reformata pâna la calea ferata de pe pasune, lucrare în care primaria a asigurat motorina iar regia utilajul, ceea ce ne-a costat 50 de milioane lei.
În fiecare sâmbata piata este maturata.
În Maderat s-au construit doua statii de autobuz.
- Ce considerati ca ati realizat în domeniul taxelor si impozitelor?
Daca în anul 2001, impozitele au parut mari, prin H.G. 36/2002, taxele si impozitele nu se mai stabilesc de Consiliul Local ci de catre Guvern, valoarea impozitelor este stabilita în suma fixa iar impozitele pe care le-am stabilit în 2001 nu au fost mai mari decât cele prevazute de H.G. 36/2002, cu exceptia zonei A. În 2002, printr-o Hotarâre a Consiliului Local am acordat o reducere cu 50% a impozitului pe cladiri pentru cetatenii care locuiesc în zona A si care si-au modernizat si zugravit fatadele, lucru pe care l-am aprobat deja pentru anul 2004 si pentru zonele A,B,C. Tot conform H.G. 36/2002, începând cu 01.01.2003, intrarea în talcioc este libera si daca nu vor apare alte hotarâri, o vom mentine în continuare.
- Ce investitii ati reusit sa atrageti în Pîncota si ce avantaje exista de pe urma acestor investitii?
- Cea mai mare realizare si bucurie a mea, ca primar, este atragerea unui investitor strain în speta a firmei SC ELEKTROKONTAKT SRL care a investit în orasul nostru 37 miliarde lei, într-o prima faza asigurând pâna în prezent 400 locuri de munca, iar din luna august se vor mai angaja 200 de femei, urmând ca din 2004 sa fie construita cea de-a doua hala, în continuarea celei existente.
S-a concesionat firmei SC PRODLEMN SRL suprafata de 0,75 ha pentru construirea unei fabrici de cherestea, care va angaja aproximativ 100 de muncitori.
Este în constructie hala agroalimentara din piata, a carei valoare se va ridica la suma de 4,5 miliarde pâna la sfârsitul anului în curs. Prin construirea acestei hale dorim sa organizam piata zilnica.
O alta investitie în derulare este sala de sport la care lucrarile sunt în faza de fundatie, având termenul de predare – luna ianuarie 2004. Sala va fi multifunctionala, cuprinzând teren de handbal, volei, baschet, tenis. Valoarea investitiei se va ridica la 7,5 miliarde lei.
Tot în aceasta perioada a luat fiinta SC IAS INDUSTRIES SRL care produce piese de biciclete, pentru export Germania, unde lucreaza în jur de 60 de muncitori. Firma functioneaza în cladirea fostului universal.
Am primit 6,5 miliarede lei din fondul special al drumurilor pentru infrastructura. În urma acestor investitii, pe lânga atatea locuri de munca, orasul mai câstiga prin taxe si impozite aproximativ 1 miliard de lei anual.
De asemenea avem aprobata finantarea pentru construirea a 2 blocuri ANL cu chirie pentru tineri sub 35 ani, pentru care înca se lucreaza la documentatia tehnico-economica. Ea va fi licitata si lucrarile vor începe în cursul acestui an. Fac apel la tinerii care vor sa construiasca locuinte cu credit ipotecar sa se prezinte la primarie pentru informare, întrucât avem promisiuni pentru construirea unor astfel de locuinte de catre ANL.
- Stim ca orasul nostru este înfratit cu mai multe orase din afara tarii. Ce ne puteti spune despre acest lucru sau ce câstigam noi, cetatenii din aceste înfratiri?
- Prima înfratire a orasului nostru a fost cu localitatea Nagybanyhegyes din Ungaria, apoi cu Rettemberg si Velburg – Germania, de unde am primit salvarea si masina de pompieri. De asemenea suntem înfratiti cu Obec Vlcany din Slovacia si în tratative cu localitatea Neu Hoffen din Austria.
Doresc sa multumesc Fundatiei Rumanien Hilfe Kern si d-lui primar Josef Kirchmann din Rettemberg, care ne-au amenajat o gradinita moderna în Maderat, cu toate utilitatile necesare si care ne ajuta si în acest an la construirea unui grup sanitar la Liceul Teoretic Pîncota. Tot aceasta fundatie au adus jucarii la celelalte gradinite.
As mai vrea sa amintesc ca în primavara acestui an s-a inaugurat Biroul de integrare europeana cu sediul în cadrul primariei, unde cetatenii pot apela pentru informatii privind proiectele finantate de Uniunea Europeana.
- Domnule primar, banuim ca printre atâtea realizari exista si nerealizari.
- Da, este adevarat, pot sa spun ca sunt si nerealizari si poate cea mai importanta este gazul metan. În anul 2001 am demarat lucrarile de introducere a gazului metan. În prezent în Pîncota au fost montate conducte în proportie de 80% din reteaua stradala, dar din pacate firma SC GAZ VEST (COMERA) SRL a sistat lucrarile motivând schimbarea legislatiei în domeniul gazelor. Dupa parerea mea insa acest fapt se datoreaza extinderii peste puterea lor financiara, atacând lucrari în mai multe localitati din judetele Arad, Timis, Bihor, Ilfov. În prezent am depus documentatia la Ministerul Industriilor pentru a obtine licenta de concesionare si exploatare a serviciului de gaze. Problema spinoasa consta în conducta de înalta presiune, care trebuie adusa de la Sântana si pentru care suntem în cautare de fonduri.
Desi nu le stiam si nu le-am promis în campania electorala, întâmpinam greutati mari în retrocedarea cladirii cunoscuta sub numele de Posta Veche, cladire care apartine orasului din 1927, dar care a fost data în administrare operativa, iar în prezent noi suntem în proces pentru evacuarea Cooperativei Prestarea. Aceasta cladire ne este necesara pentru mai multe activitati cum ar fi: scoala, politie, jandarmerie etc. Un alt of al meu este faptul ca a trebuit sa retrocedam fostilor proprietari cladirile în care functioneaza Politia, spitalul, PECO, cinematograful si scoala maghiara (din parc). Durerea mea nu este ca a trebuit sa le retrocedez ci faptul ca orasul a ramas fara cladiri de care are mare nevoie.
Am concesionat în 2002 fosta gara electrica (fostul magazin “Bucuria Copiilor), Regionalei de Posta Timisoara, care s-a angajat sa o modernizeze. Cu toate ca ei platesc anual concesiunea, angajamentele luate, ca vor începe lucrarile, pâna în prezent nu s-a facut nimic. Ultima promisiune este ca vor începe lucrarile în trimestrul patru al acestui an si speram ca asa va fi, pentru ca stim cu totii în ce conditii lucreaza salariatii postei si mai ales în ce hal arata.
- Cum conlucrati cu Consiliul Local?
Daca în 26 iunie 2000, odata cu instalarea noului Consiliu, am hotarât ca în Pîncota
- sa existe un singur partid – PARTIDUL PÎNCOTANILOR - pot afirma cu mândrie ca dupa 3 ani de zile acest partid functioneaza aproape perfect si întelegerea dintre mine si d-nii consilieri este buna. Întotdeauna, înainte de a promova un nou proiect de hotarâre se discuta necesitatea, oportunitatea si ce folos aduce cetatenilor acea hotarâre si numai dupa aceea se voteaza daca va fi promovata sau retrasa. Vreau pe aceasta cale sa le multumesc d-lor consilieri pentru modul responsabil cu care trateaza problemele cetatenilor, întrucât din nefericire eu am fost consilier în legislatura trecuta si stiu cât de greu s-a lucrat.
- Sunteti multumit de atmosfera de lucru din primarie, stiind ca aveti 54 de angajati?
- Am declarat în 2000 ca voi milta pentru asigurarea unui climat favorabil în primarie, în care cererile cetateanului sa fie pe primul loc. Deci va pot spune ca am ridicat exigentele fata de functionarul public la nivelul cerut de actualul guvern prin trasarea de sarcini concrete. Stiu ca nu a fost usor functionarului sa se alinieze ritmului impus de mine, dar daca vrem sa se vorbeasca despre Pîncota numai de bine, trebuie sa mai facem si sacrificii, în asa fel încât sa ramâna ceva în urma noastra pentru binele concetatenilor. Tot acum as vrea sa multumesc viceprimarului, d-nul Monel Pîncotan si tuturor functionarilor din primarie pentru cooperativitatea si efortul pe care-l depun zi de zi, precum si cetatenilor pentru rabdarea avuta si îi asigur ca vom continua înfrumusetarea orasului.
În ceea ce priveste numarul de personal, schema conform legii, ne permite angajarea la buget a unui numar de 30 de functionari publici, schema care nu este completa, având 2 posturi vacante: un post de economist cu studii superioare si vechime de cel putin 5 ani, pentru serviciul taxe si impozite si unul de referent la serviciul urbanism.
- Câte ore lucrati pe zi?
- Va pot spune un lucru. Vin în fiecare zi la ora 7,30 si ajung acasa seara uneori la ora 22,00. Sunt vazut în oras atât dimineata cât si seara, îmi place sa stiu, sa vad ce se întâmpla în oras, as vrea sa rezolv toate problemele, dar lipsa banilor ma împiedica sa fac acest lucru.
- Circula zvonul ca toate realizarile obtinute în acesti 3 ani au la baza proiecte din administratia trecuta. Ce parere aveti despre aceste zvonuri?
- Haideti sa fim seriosi, ceea ce s-a realizat în acesti 3 ani de zile este munca Consiliului local actual si a mea. Da am preluat de la vechea administratie proiectul neterminat pentru gaz si proiectul pentru Caminul de Zi pentru copii, însa pentru care Consiliul Local Pîncota nu a depus nici un efort. Nu mai vreau sa intru în polemici inutile si vreau sa le spun “prietenilor mei” ca aceasta este ultima data când mai raspund atacurilor acelora care dupa parerea mea au facut mai mult rau decât bine orasului. Sloganul din campania electorala “Destul cu minciuna. Totul pe fata. Nimic pe ascuns” este si va fi valabil pâna la încheierea mandatului, atât în primarie, Consiliul local precum si în viata de zi cu zi, cea de pe strada. Nu vreau sa mai ating problema datoriilor preluate, întrucât au trecut 3 ani si nici acum nu pot întelege cum de s-a creat o astfel de datorie, când astazi primaria nu mai are nici un leu datorie la nimeni, din contra avem un excedent bugetar.
- Lozinca campaniei dumneavoastra electorala a fost “Pîncota – oras european”. Considerati ca partidul de guvernamânt v-a sprijinit suficient în atingerea acestui plan maret?
- În mare masura da si nu îmi pare rau ca am intrat în partidul de guvernamânt, întrucât cu ajutorul Consiliului Judetean, a Prefecturii si în special a Ministerului Transporturilor, Locuintei si Turismului, am fost ajutat atât din punct de vedere logistic cât si financiar.
- În final, ce ne puteti spune despre realizarile de pe plan familiar?
- Aici pot sa va spun ca sunt un om fericit si realizat atât din punct de vedere familiar cât si material. Familiar pentru ca copiii mei Jurgen si Roswita au absolvit facultatile. Jurgen – medicina, lucrând în prezent ca medic rezident la Spitalul Judetean Arad, sectia gastro-enterologie, iar Roswita – Facultatea de Drept si lucreaza ca jurista la SC ELEKTROKONTAKT SRL. Din punct de vedere material ma consider un om împlinit. Am renuntat la functia de presedinte a Consiliului de Administratie a SC CEREXIM SA, pentru ca doresc sa duc la bun sfârsit proiectele si lucrarile începute în acesti 3 ani.
Fiind pîncotan si primind încrederea concetatenilor mei, care m-au votat în urma cu 3 ani, vreau sa demonstrez ca si în Pîncota se poate realiza ceva într-o perioada relativ scurta. Îmi doresc doar sanatate si putere de munca. As mai vrea acum în final sa multumesc colectivului de redactie a ziarului “Foaia de Pîncota pentru munca de informare depusa în folosul cetatenilor din Pîncota si Maderat si ma bucur ca exista oameni care sunt devotati comunitatii, fara pretentii materiale.
- Va multumim.
Poate nu fiecare dintre noi a beneficiat de realizarile acestor 3 ani de munca a d-nului primar Retter Iosif, poate nu fiecare dintre noi a beneficiat de investitii, sau poate ca hala din piata nu ne era de folos la fiecare, însa daca vrem sa privim totul cu obiectivitate, detasare si corectitudine, am putea spune ca orasul nostru s-a schimbat. Da si s-a schimbat în bine. Eu, ca si alti posesori de autovehicol, va multumesc ca ati asfaltat atâtea strazi si sper ca într-o zi sa ajungeti cu asfaltul si pe strada mea.
Profesor Mariana Lazar
Profesor Gulyas Ladislau
Profesor Tomodan Dorel

Consiliul local Pîncota, întrunit în sedinta ordinara vazând:
Raportul comisiei de validare a Consiliului local Pîncota, aleasa prin hotarârea nr. 1 din 26.06.2000 pe întreaga durata a mandatului Consiliului local Pîncota, completata prin Hotarârea nr. 48 din 30 iunie 2003, care a examinat legalitatea alegerii în functia de consilieri în cadrul Consiliului local Pîncota a domnilor Petcut Mircea, Roka Ioan si Stanca Petru Ovidiu, a propus validarea acestora.
Aplicându-se Legea nr. 161/2003 privind incompatibilitatile alesilor locali, domnii
Paven Marin ales pe lista P.S.D.
Achimet Ioan ales pe lista P.U.R.
Dehel Ioan ales pe lista C.D.R. (P.N.T.C.D.)
Ciuciu Ion ales pe lista P.D.
au renuntat la calitatea de consilieri, locurile lor fiind ocupate de d-nii:
Petcut Mircea—urmatorul pe lista P.S.D.
Roka Ioan—urmatorul pe lista P.U.R.
Stanca Petru Ovidiu—urmatorul pe lista C.D.R. (P.N.T.C.D.)
P.D. nu si-a clarificat persoana care urmeaza sa ia locul ocupat de d-nul Ciuciu Ion, pâna la data de 30 iunie 2003.

Hotarârea nr. 51 din 30 iunie 2003, privind stabilirea impozitelor si taxelor locale pentru anul 2003
Impozitele si taxele locale se stabilesc prin Ordonanta a Guvernului, în speta O.G. Nr. 36/2002. Pentru anul 2004, se vor majora cu un indice cuprins între 5-10%.
Consiliul local a aprobat procedura de acordare de reducere
-
persoanelor fizice în conditiile pct. 60.02 din Normele metodologice pentru aplicarea Ordonantei Guvernului nr. 36/2002, care prevede reducerea impozitului cu 50% a celor cetateni care îsi repara si înfrumuseteaza cladirile din zonele A, B si C a orasului.

P.S. Cetatenii care îsi repara si înfrumuseteaza fatada casei sa faca o cerere pentru reducerea impozitului pe cladire si sa o prezinte Consiliului Local.

INFORMATII

*În primul semestru al anului 2003 s-au înregistrat la serviciul STARE CIVILA al Primariei orasului Pîncota:
· Noi nascuti — 25
· Casatorii — 21
· Decese — 49
Numarul deceselor este mai mare, în actele de stare civila sunt înregistrate numai decesele din orasul Pîncota si satul Maderat, decesele care au avut loc în alta parte nefiind înregistrate în evidentele Primariei.

*S-a aprobat extinderea retelei de apa în orasul Pîncota si introducerea apei în satul Maderat prin Hotarârea de Consiliu ce se va publica în numarul viitor.

*În decurs de 3 saptamâni, va lua fiinta Sectia de Jandarmi Pîncota formata din 8 jandarmi si 2 ofiteri. Sediul Jandarmeriei va fi în localul Primariei Pîncota, având la dispozitie 4 încaperi si curtea dintre primarie si liceu.

*Dupa terminarea lucrarilor la portiunea de drum cuprisa de la intrarea în oras si Statia Peco, va începe reabilitarea drumului de la Biserica Ortodoxa pâna la iesirea spre Seleus.

*Au început lucrarile de reparatii si igienizare la localurile scolilor si gradinitelor din Pîncota si Maderat.
COLECTIVUL DE REDACTIE

Redactor sef: Consilier Tomadan Dorel
Redactori:
Lazar Mariana
Gulyas Ladislau
Marcut Ioan
COLECTIVUL DE REDACTIE

Redactor sef: Consilier Tomadan Dorel
Redactori:
Lazar Mariana
Gulyas Ladislau
Marcut Ioan
Redactare si editare:
Gulyas Ladislau
Rusa Gheorghe

Redactare si editare:
Gulyas Ladislau
Rusa Gheorghe