FOAIA DE PÂNCOTA

2003 APRILIE, NUMÃRUL 4

EDITORIAL GRATUIT, APARE LUNAR ÎN 200 EXEMPLARE
Adresa INTERNET: http://www.artelecom.net/primariapancota
Adresa E-mail: primariapancota@artelecom.net

Fie ca Sfintele Sãrbãtori de Pasti
sã aducãîn casele si inimile tuturor locuitorilor din PÂNCOTA si MÃDERAT numai bucurii,fericire si belsug
HRISTOS A ÎNVIAT !
Primar Retter Iosif
Viceprimar Pâncotan Monel
Consiliul Local

HRISTOS A ÎNVIAT
În cununa sarbatorilor bisericesti din cursul unui an, sarbatoarea în care praznuim Învierea Domnului nostru Iisus Hristos ocupa locul de cea mai mare însemnatate.
Înviind Iisus din mormânt ne-a încredintat ca El este Stapânul vietii si Biruitorul mortii, ca moartea nu mai are ultimul cuvânt asupra destinului oamenilor, ci este numai ca o virgula care desparte în doua parti fraza vietii:una pâna în pragul mormântului si alta dincolo de mormânt.
Înviind Iisus Hristos din mormânt a dat celor ce cred în El harul de a putea înlatura piatra de pe mormântul atâtor greseli si faradelegi cu care suparam pe Parintele ceresc, devenind oameni noi.
Minunea Învierii Domnului este temelia credintei si nadejdii în Dumnezeu a credinciosilor de pretutindeni si din toate Timpurile. Prin ea avem nadejdea tare ca tot ce facem pentru binele semenilor nu se poate îngropa în mormânt,ci primeste rasplata vesnica de la Dumnezeu. Nu putem vorbi îndeajuns despre bucuria si darurile Învieriii Mântuitorului, despre roadele pe care le primim de la acest luminat praznic, fara sa amintim de cele din urma învataturi pe care le-a dat Hristos Domnul Sfintilor Apostoli înaintede patima Sa cea de buna voie. De mai multe ori Iisus le-a spus ucenicilor ca va fi dat în mâinile oamenilor rai care Îl vor batjocori si Îl vor rastigni, dar a treia zi va învia. La Cina cea de Taina le-a spus:” Porunca noua va dau voua: Sa va iubiti unul pe altul precum Eu
v-am iubit pe voi, asa si voi sa va iubiti unul pe altul.Întru aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei, daca veti avea dragoste unii fata de altii.”( Ioan XIII,34-35)
Cât de mângâietoare sunt aceste cuvinte si cât de mult adevar se cuprinde în ele, privindu-ne pe noi si adresându-se si noua celor de azi! Oare nu de o iubire curata si trainica are lipsa omenirea de azi, pentru înlaturarea spectrului unui razboi nimicitor? De ce trebuie sa moara atâtia oameni nevinovati? Ce poate fi mai inuman decât razboiul?
O cântare bisericeasca de la Pasti ne îndeamna “sa

ne îmbratisam unii pe altii si sa zicem fratilor si celor ce ne urasc pe noi”—oare ce ne opreste de la aceasta? În fiecare an sarbatoarea Pastilor o praznuim în anotimpul primaverii. În acest timp soarele straluceste mai luminos pe bolta cerului. Lumina si caldura lui cheama la viata noua întreaga faptura. Natura reânvie si se îmbraca în haina noua. “Soarele vietii noastre”, Domnul si Mântuitorul nostru Iisus Hristos,înviind din mormânt ne cheama si pe noi sa umblam ”întru înoirea vietii”. El ne lumineaza cararile vietii sufletesti si ne ajuta sa întelegem rostul nostru în lume, datoriile si raspunderea pe care o avem înaintea lui Dumnezeu si a oamenilor. Asadar, credinta în învierea lui Hristos este temeiul nadejdii în viata vesnica.
Nici moartea nu ne va putea desparti de Hristos, caci “ori de traim, ori de murim ai Domnului suntem” .Fie ca Hristos Domnul, Cel ce ne-a daruit viata vesnica prin învierea Sa, sa ne dea tuturor sanatate deplina, pace, belsug si spor în savârsirea faptelor bune.

Preot Nelu Mercea Biserica Ortodoxa Maderat SFÂNTUL MARE MUCENIC GHEORGHE,

PURTÃTORUL BIRUINTEI

Patronul cavalerilor si a ostirilor Crucii, Sfântul Gheorghe se sarbatoreste în fiecare an la 23 aprilie fiind o data fixa. Sfântul Gheorghe a fost înscris si pe steagul de lupta a voievodului Stefan cel Mare. S-a nascut în veacul al doilea,într-o familie nobila din Capadochia (în partile Turciei de azi), din tata pagân si mama crestinata în taina, tânarul a crescut în credinta mamei sale si a îmbratisat de timpuriu cariera militara, ajungând vestit pentru vitejia lui, ce i-a adus nu numai laude ci si înalte demnitati.
Când însa, pe la anul 304, împaratul roman Diocletian a pornit o cumplita prigoana împotriva crestinilor, Gheorghe a renuntat la toate în numele lui Hristos, socotind ca a venit vremea sa-si marturiseasca si sa-si apere în public credinta.
El l-a înfruntat fatis pe împarat, trecând biruitor peste toate încercarile: împuns cu sulita, tras pe roata,aruncat în groapa cu var, încaltat în saboti de fier înrosit,batut cu vine de bou, adapat cu otrava. Împaratul pagân nu s-a lasat înduplecat nici macar de minunile aratate prin Sf. Gheorghe, dar multi martori, cutremurati , au venit atunci la credinta, printre care si împarateasa Alexandra, care umbla prin multime strigând “Dumnezeule al lui Gheorghe, ajuta-ne”. Condamnata sa i se taie capul o data cu cel al Sf. Gheorghe, ea îsi dadu mai devreme duhul în temnita. Sf. Gheorghe îsi puse senin grumazul sub sabie, primind din cer cununa muceniciei. Cinstirea lui s-a raspândit repede în toata crestinitatea si a ramas vie pâna azi, fiind patron al multor biserici, ba chiar protector al unor tari ca Georgia sau Marea Britanie.
La noi Sf. Gheorghe este ocrotitorul ostirii si simbol al biruintei crestine împotriva diavolului reprezentat în picturi prin balaurul cel mare sau prin sarpele cel de demult.
Mai nou a fost ales si patronul ceferistilor.

CÂNTARI

Sa stai linistit, când esti greu lovit
Stii ca Dumnezeu este Tatal tau.
Esti copilul Lui, si stai linistit.

Sa stai linistit când ti-sa sfârsit
Apa si pâinea, Domnul îti va da
Ploaie de mana si din stânci apa.

Cea mai mare bucurie
Am în casa Domnului,
Sa multumesc Domnului Meu Sfânt.
Caci prin El mântuit sânt.

O,hai cu noi. O hai cu noi,
În casa Domnului meu.
O ,hai cu noi, O, hai cu noi,
Sa-l cântam lui Dumnezeu.

Rasuna aztazi în toate tarile
Cântarile cerului.
Rasuna aztazi în toate tarile
Cântarile Sionului.

Din toata lumea rascumparati vor fi
Si-n cer ne vom întâlni,
Si împreunã Domnului,
Vom cânta Domnului.
Aleluia.
Bunaciu Alexandra
cls. III-a C

POEZIE

Doamne eu mi-as fi dorit
Sã nu fi fost rãstignit,
Dar stiu cã prin durerea Ta,
Pe mine mai salva.

Si la gresul meu,
Te rog fi cu mine mereu.
Opreste-mã sã fac vreun rãu,
Si ajuta-mã te rog la greu.

Mi-ai pus în fatã iubirea Ta,
Dar eu am ales calea cea rea.
Si n-am stiut cât mai iubit,
Pentru mine cã te-ai rãstignit.

Si-acum Doamne eu ma rog,
Fii cu mine în orice loc.
Pasii sã mi-i cãlãuzesti,
Si de rele sã mã feresti.

Leonticã Lorena
clasa a III-a C

OUÃLE DE PASTI

Sãrbãtoarea Pastelui nu se poate imagina fãrã traditionalele OUÃ ROSII. Existã numeroase legende cu privire la obiceiul de a înrosii ouale. Cea mai rãspânditã spune cã Maica Domnului( în alta variantã Maria Magdalena) a pus sub crucea Mântuitorului un cos cu ouã, ca sã câstige bunãvointa ostasilor care-L pãzeau, iar sângele Acestuia s-a scurs pe ele, înrosindu-le.
Alte legende vorbesc de o minune, menitã sã-i vindece pe unii de neîncredere în realitatea învierii:“când ouale astea s-ar face din albe rosii, numai atunci as crede !”… si ouale s-au rosit pe datã, sub ochii neîncrezetorilor.
Dupã o altã legendã, când Hristos a fost chinuit si rãstignit, Maica Domnului a plecat cu un cos cu oua la Pilat sã-l înduplece sã-l ierte pe Iisus. Pe drum s-a oprit sã se odihneascã la umbra unui pom, când s-a ridicat a vãzut ca ouãle sau rosit si imediat si-a dat seama cã fiul ei Iisus Hristos, muris deja.
Ouã se mai pot rosi si ciocni, dupã traditii zonale, de ziua Înãltãrii (când zicem:” Hristos s-a înãltat!” – “ Adevãrat S-a înãltat!” – Adevãrat S-a înãltat!”) si chiar în Duminica Mare a Rusaliilor. Se spune cã din ouãle rosii e bine cã mãcar o treime sã fie date de pomanã. Cât priveste ciocnitul ouãlor, are si el regulile si credintele lui. Se crede, bunãoarã, cã cei ce ciocnesc între ei ouã de Pasti se vor întâlni si pe lumea cealaltã. Se ciocneste “capul” cu “capul” si “dosul” cu “dosul” . În prima zi de Pasti nu e bine sã ciocnesti decât “cap” cu “cap”. Cel mai mic ca vârstã sau rang tine oul, iar cel mai mare îl ciocneste .În mediile traditionale, ciocnitul se fãcea “pe luate”, în adevãrate înfruntãri obstesti, iar cei priceputi “sã aleagã” ouãle dupã“tãria” lor plecau acasã cu cosurile pline.

HRISTOS A ÎNVIAT
Si-au tremurat stapânii lumii
La glasul blândului Profet,
Si-un dusman au vãzut în Fiul
Dulgherului din Nazaret.

El n-a venit sã se rãzvrãteascã,
Nu vrea pieirea nimãnui,
Descult, pe jos, colinda lumea,
Si multi hulesc în urma Lui.

Si multi cu pietre Îl alungã,
Si râd de El ca de-un smintit,
Iisus zâmbeste tuturora –
Atotputernic – si smintit.

El orbilor le dã lumina,
Si mutilor le dã cuvânt,
Pe cei infirmi îi întãreste,
Pe morti îi scoalã din mormânt.

Si tuturor de-opotriva
Împarte darul Lui ceresc –
Si celor care cred într-Însul,
Si celor ce-L batjocoresc.

Urascã-L cei fãrãdelege…
Ce-i pasã Lui de ura lor?
El a venit s-aducã pace
Si înfrãtirea tuturor

Din toata lumea asupritii
În jurul Lui s-au grãmãdit,
Si vijeliile de patimi
La glasul Lui au amutit.

Fiti blânzi cu cei ce vã insultã,
Iertati pe cei ce vã lovesc,
Iubiti pe cei ce-n contra voastrã
Cu vrãjmãsie se pornesc…

Cât bine, câtã fericire,
Si câtã dragoste-ai adus.
Si oamenii drept rãsplãtire
Pe crucie-ntre tâlhari Te-au pus.

Au râs si Te-au scuipat în fatã.
Din spini cununa Ti-au fãcut,
Si, în desartã lor trufie,
Stãpâni asupra-Ti s-au crezut.

Aduceti piatra cea mai mare,
Mormântul sã-l acoperiti,
Chemati sutasii cei mai agrii,
Si strãji de noapte rânduiti..

S-au veselit necredinciosii
C-au pus Luminii stãvilar,
Ci Ea S-a întãrit în focul
Durerilor de la Calvar.

Si valurile-I neoprite
Peste pãmânt se împânzesc
Ducând dreptate si iubure,
Si pace-n neamul omenesc.

Voi toti, ce-ati plâns în întuneric,
Si nimeni nu v-a mângâiat,
Din lunga voastrã-ngenunchere
Sculati.. Hristos a înviat!

Alexandru Vlahutã

O RAZÃ DE SOARE ÎN VIATA UNUI COPIL.

Elevii clasei a X-a B, la recomandarea dirigintelui lor au realizat sãptãmânile trecute o actiune de colectare de fonduri pentru un copil foarte bolnav din scoala noastrã. Rãducan Cristian, suferã de limfom malign Hodgken sc.IIIB si necesitã chimioterapie. Pãrintii au venituri reduse si au sapte copii. Actiunea noastã a fost aprobatã de organele administrative, financiare din localitate si de conducerea scolii.
De asemenea a fost binecuvântatã de pãrintele Dãrãu Petru. Când am aflat povestea acestui copil si drama întregii familii, am vrut sã facem un act de binefacere, rugând oamenii din comunitatea noastra sã contribuie cu o suma de bani. În total am adunat 30 de milioane . La început am fost sceptici, nu credeam cã oamenii vor primi atât de bine aceastã actiune.
Ne-am implicat cu totii si am obtinut o suma considerabilã, ceea ce dovedeste cã pâncotanul, de la patron la omul de rând, este darnic. Totusi au fost unele persoane, care nu ne-au ascultat mãcar, spunând cã suntem înselatori. Actiunea a reusit si s-a finalizat la 15 aprilie, când pãrintele copilului a primit suma adecvatã. Suntem foarte multumiti de noi însine, multumim tuturor donatorilor.
Ne gândim cu amar si cu durere la majoritatea pãrintilor copiilor care sunt bolnavi si sãraci si care nu au nici o bucurie în viatã si mai ales acum de Sfintele Sãrbãtori de Pasti.
Ne rugãm la Bunul Dumnezeu sã facã o minune , ca acest copil sã se vindece,si ne rugãm , pentru toti copii care sunt în aceasta situatie dramaticã.
Noi clasa a X-a B, împreunã cu dirigintele Mãrcut Ioan si autoritãtile orasului, care au permis aceasta actiune, am vrut sa-i aducem o bucurie de Sfintele Sãrbãtori de Paste, acestei familii necãjite si sunt sigura cã am reusit.

Semlecan Patricia
eleva clasei a X- a B

BISERICA PENTICOSTALÃ PÂNCOTA(continuare din nr. 3 al ziarului)
5.PROGRAMELE BISERICII
Rugaciunile ce se fac în cadrul programului pot fi în comun cu toata Biserica, ori când cineva este numit sa se roage individual. Scopul rugaciunilor poate fi pentru diferite cauze ale credinciosilor.
În cadrul partii muzicale a serviciului divin, scopul urmarit este preamarirea si glorificarea Sfintei Treimi ( a Tatalui, al Fiului si al Duhului Sfânt). Aceasta latura din program cuprinde:
a) – cântari spirituale cântate în comun de toti participantii la acest serviciu divin
b) – cântari spirituale cântate de catre Corul Bisericii sau grupuri de tineri, sau chiar solouri si duete, corul de copii al Bisericii.
c) – cântari spirituale cântate de orchestra si famfara Bisericii
Toate aceste cântari au teme inspirate din Sfânta Scriptura (Biblia) si se cânta dupa carti de cântari cu sau fara note muzicale, editate de Uniunea Bisericilor Penticostale din România.
Serviciile divine pot fi de doua feluri: obisnuite sau ocazionale, ocazionate de anumite sarbatpori sau evienimente ca: sarbatoarea Nasetrii Domnului nostru Isus Hristos (Craciunul), sarbatoarea mortii si învierii Domnului nostru Isus Hristos (Pastele), sarbatoarea Pogorârii Duhului Sfânt (Rusaliile), sau evenimente ca: binecuvântarea noilor nascuti (când se rosteste peste ei o rugaciune speciala cu scopul de ai încredinta în bratul ocrotitor al lui Dumnezeu). Alte evenimente: botezul în apa, nou testamental rânduit si poruncit de Mântuitorul nostru Isus Hristos; casatoria a unui tânar cu o tânara din Biserica; consacrarea unui enorias, membru al Bisericii într-o slujba spirituala de consacrarea unei constructii pentru a fi utilizata ca lacas de cult; sau alt eveniment: cel de îmormântare a unui enorias.
Partea din program dedicata predicii sau predicilor –este sustinuta de predicatorii Bisericii care au scopul de a propovadui Evanghelia.
6. BORDUL DE CONDUCERE AL BISERICII (sau COMITETUL BISERICII)
Este format din sapte barbati, care la rându-le se împart în doua grupe:
a) – cei care au o investire spirituala pentru a îndeplini în biserica diferite acte de cult cum ar fi: Cina Domnului (Împartasania cu trupul Mântuitorului nostru Isus Hristos), binecuvântaari de copii, botezuri în apa, înmormântari, ordiatiuni (sau hirotonisiri) si casatorii. Acestia formeaza grupa clericala sau clerul bisericii. Aceasta grupa are în componenta trei grade ierarhice, începând de la cea mai mica adica diaconi; apoi presbiteri si ultima si cea mai înalta – pastor. Toti acestia au o raspundere atât spirituala cât si administrativa.
b) – cei care sunt membri simpli, având mai mult o raspundere pe linie administrativa, si de asemeni ei au si chemarea de a predica Evanghelia.
Atributiile bordului de conducere este de a veghea la respectarea si împlinirea practica a cuvântului lui Dumnezeu (Biblia), cât si la respectarea Statutului de organizare si functionare ale Uniunii Bisericilor Penticostale din România, cât si a marturisirii principiilor de credinta penticostale.
Biserica Penticostala din Pîncota de-a lungul celor 76 de ani de existenta de la înfiintare, a fost pastorita de pastori, care s-au remarcat prin viata si activitatea lor, care au avut un impact benefic si pozitiv, nu numai asupra enoriasilor deserviti ci si asupra comunitatii orasului Pîncota.

Ei au reprezentat Biserica Penticostala cu cinste, si de aceea cu onoare le vom aminti numele în ordinea cronologica dupa cum urmeaza: Buda Dumitru, Balau Gheorghe, Sîrb Pavel, Achim Simion, Maris Alexandru, Stanus Ilie, Domsa Gheorghe ajutat de diaconul Coman Vasile si actualul pastor Hanga Dumitru si pastorul asistent (sau presbiter) Pîncotan Ioan.
Credem ca tututror acestor slujitori ai altarului divin, Dumnezeul cel vesnic le va împlini promisiunea minunata din cartea profetului Daniel din capitolul 12, versetul 3 unde se spune:

„... Cei ce vor învata pe multi sa umble în neprihanire vor straluci ca stelele, în veac si în veci de veci.” – Amin

ASA SA NE AJUTE DUMNEZEU !
PASTOR HANGA DUMITRU