ANUL I, NUMÃRUL 3 din 9 APRILIE 2003
AM UITAT DE 27 MARTIE – ZIUA BASARABIEI
Toti suntem de acord cã pentru români cel mai important eveniment
este Unirea. De fapt, Unirea a fost un proces, o sfortare secularã a
poporului nostru. Adicã si aici românul a fost ineficient, trebuindu-i
secole sã fãureascã România bucatã cu bucatã
si nici astãzi nu stim dacã am ajuns la capãt. Apoi, avem
atâtea zile ale Unirii, cã le-am si uitat. Cum s-a întâmplat
în acest an la 27 martie: nu s-a spus o vorbã de Basarabia.
Iatã de ce vã propun câteva ,,jonglerii” cronologice
cu numeroasele noastre uniri, pentru a vã reaminti Unirea de la Chisinãu
si pe toate celelalte. Luati un calendar si numãrati pe el zilele:
1. De la noaptea de Anul Nou înainte pânã la Unirea lui Cuza
( 24 ianuarie ) si de la noaptea de Crãciun înapoi pânã
la Unirea cea Mare ( 1 decembrie ): veti obtine câte 24 de zile!
2. De la 24 ianuarie pânã la 27 martie (Unirea Basarabiei în
1918 ) si de la 24 ianuarie înapoi pânã la 15 noiembrie (
Unirea Bucovinei în 1918 ) sãrind peste sãptãmâna
dintre Anul Nou si Crãciun: veti obtine câte 62 de zile!
3. De la 1 decembrie pânã la 17 mai ( Mihai Viteazul întrã
în Suceava în 1600 ) si de la 1 noiembrie ( Mihai intrã în
Alba Iulia în 1599 ), înapoi pânã la 17 mai: veti obtine
iarãsi un numãr egal, câte 167 zile !
4. E clar cã schimbând sensul numãrãrii zilelor între
aceste date în toate cazurile de mai sus, veti obtine iarãsi numere
egale, iar dacã numãrati între 15 noiembrie si 17 mai, indiferent
de sens, veti obtine exact câte o jumãtate de an.
5. Acum va rog sã adunati cele trei numere de mai sus ( 24; 62; 167 )
iar suma lor sã o scãdeti din cele 365 de zile ale anului. Veti
obtine un nuãar, iar dacã puneti punct dupã prima cifra
veti afla o zi importanta din istorie.Dacã v-ati plictisit, vã
propun sã trecem la numãrãrea anilor. Mã leg de
anul Unirii lui Cuza: 1859. De ce acest ‘59 si nu un an rotund? El se
afla si în începuturi: în 1359 Bogdan I reuseste descãlecatul.
Se aflã si în istoria lui Mihai Viteazul: în 1599 intrãîn
Alba Iulia. Sã socotim:
1. De la Unirea lui Cuza (1859) la Unirea cea mare ( 1918 ) sunt 59 de ani!
2. De la Unirea lui Mihai ( 1600 ) la Unirea lui Cuza sunt 259 de ani!
3. De la Unirea lui Mihai la Unirea cea Mare sunt 318 ani care îi impãtim
în douã (si Cuza a impãrtit perioada prin fapta lui) si
obtinem 159 de ani!Ce vreau sã spun? Dacã recurgem la putinã
,,misticã” cu aceastã ,,matematica istorica” putem
afla viitoarea Unire a Basarabiei:
1. Ziua: o puteti cãuta numãrând pe calendar. In asa fel
cã simetriile, echilibrul, armonia sã nu se strice.
2. Anul: Îl puteti socoti folosind perioadele de 59 – 159 –
259 de ani.Plasatii aceasta Unire intr-un viitor apropiat. Ce a-ti zice de Centenarul
Marii Uniri (2018)? Oare câti ani s-ar implini de la Unirea lui Cuza?
PROFESOR MÃRCUT IOAN
Piata de la Pîncota vãzutã
de ... un poet din Podgorie
Preotul, dascãlul si poetul Traian-Rusu Sirianu s-a nãscut la
31 august 1919, în localitatea Galsa, comuna Siria, judetul Arad. Dupã
absolvirea scolii primare în satul natal, urmeazã studiile secundare
la Scoala Normalã din Arad. Terminã Academia de Teologie Ortodoxãîn
1945, luându-si licenta în anul 1949 la Sibiu. Se cãsãtoreste
în anul 1945 cu Felicia Costan, apoi este hirotonisit preot la parohia
Zãbrani, transferându-se, rând pe rând, la Olari, Mâsca
si, în final, în satul natal Galsa, unde s-a impus la catedra, altar
sau amvon.
La vârsta de 24 de ani, viitorul preot, avea deja publicate patru volume
de versuri. Iatã titlurile celor patru volume, în ordinea cronologicã
în care au apãrut: „Stropi“ (poezii) – Timisoara,
1937; „De aici sunt, dintre voi“ (poezii) – Timisoara, 1939;
„Încrustãri pe rabojul veacului“ – Bucuresti,
1940 si „Noi ni-s capu' “ (versuri în grai crisan) –
Timisoara, 1943. Din ultimul volum vã oferim spre lecturã o poezie
inspiratã poetului de marele târg de la Pâncota, ale cãrui
origini se pierd în negura istoriei localitãtii noastre:
CURATENIA DE PRIMAVARÃ
Pentru omul gospodar primavara este anotimpul curateniei manifestatã
atât prin curãtirea si înfrumusetarea spatiilor din jurul
caselor,vãruirea pomilor, plantarea florilor dar si printr-o curãtenie
sufleteascã. Acum însã o sã ne oprim la curãtenia
orasului nostru. Dela începutul acestui an, fiecare dintre noi au vazut
schimãari an ceea ce priveste sulubritatea. Vechii gunoieri cu cãrutã
pe care obisnuiam sã-i vedem din când în când au disparut.
De ce ? Pentru caãacel sistem haotic, nesupravegheat a fost înlocuit
de unul mai “ performant si modern “ Însã d-ul M. Gheorghe
Crisan - sef serviciu economic – cel care se ocupã de acest lucru
ne va da mai multe detalii:
“ Începând din acest an, vechea cãrutã a fost
înlocuitã cu ceea ce am putut noi sa facem rost cu banii putini
de care dispunem. Astfel avem un “ hibrid de tractor” reparat gratuit
de soferul nostru si care a devenit mijlocul de transport pentru gunoi. Bineînteles
cã este mai rentabil decât caii fiind destul de greu sã
le facem rost de hranã celor 4 cai si sã-i îngrijim non-stop.
Consiliul Local a hotãrât un tarif de 150.000 Lei pe an de persoanã
pentru gunoiul menajer, 500.000 Lei pentru asociatii si 200.000 Lei pentru transportul
molozului, a vegetalelor sau a altor resturi. Astfel personal am bãtut
la fiecare poartã pentru a încheia contracte cu cetãtenii,
ceea ce a fost foarte greu , pentru ca populatia nu a fost obisnuitã
cu tomberonul ci cu aruncatul gunoiului oriunde si nu toatã lumea a fost
de acord sã plãteasca. Curatenia ne place,dar s-o facã
altii ! O altã problema pe care am avut-o a fost echipa cu care lucrez
si de care pot sã spun cã sunt multumit, cred cã am reusit
sã impun disciplina si sper sã gãsesc întelegere
si din partea populatiei pentru cã este o munca grea si mizerabilã.
Cu ajutorul patronului de la chioscul din parc AF. Sergiu s-au pus niste cosuri
de gunoi si în parc si sper sã fie folositã. Dintre cei
4 cai pe care i-am avut, 1 a murit iar ceilalti sperãm sã terminam
formalitatile sã-i vindem. Singura noastrã problema rãmâne
mentalitatea omului care ar trebui schimbatã pentru ca orasul nostru
este oblinda noastrã, cartea noastrã de vizitã asa cum
gospodaria este cartea de vizitã a gospodarului si nu înteleg de
ce sã aruncã un rest de mâncare, sau altceva pe lângã
cos si nu în cos.”
Sperãm cã bunavointa dumneavoastrã sã se observe
în jurul fiecãrui gospodãrii prin adunarea gunoaielor, îngrijirea
pomilor prin vãruire si tuns si curãtirea santurilor si a podurilor.
Acest lucru le putem face Noi,sã fie ca BUNUL DUMNEZEU sã ne aducã
curãtirea sufletului.
Profesor Lazar Mariana
HOTÃRÂRILE CONSILIULUI LOCAL DEZBÃTUTE
SI APROBATE ÎN LUNA MARTIE 2003.
-Hotãrârea nr.17 din 24.03.2003 privind buna gospodãrire
a teritoriului administrativ al orasului Pâncota.
-Hotãrîrea nr. 18 din 24.03.2003 privind avizarea documentatiei
tehnico-economice la imobilul din satul
Mãderat cunoscut sub denumirea de “Grajd Comunal”
-Hotãrârea nr.19 din 24.03.2003 privind aprobarea Contului de încheiere
a exercitiului bugetar pe anul 2002
-Hotãrârea nr.20 din 24.03.2003 privind aprobarea înfiintarii
serviciului public de asistentã socialã de pe lânga C.L.
Pâncota si aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a serviciului
public de asistentã socialã de pe lângã C. L. Pâncota
-Hotãrârea nr. 21 din 24.03.2003 privind modificarea anexei la
Hotarârea nr. 93 din 27. 08.2001 a C.L. Pâncota privind inventarul
bunurilor ce apartin domeniului public al orasului Pâncota.
-Hotãrârea nr. 24. din 31.03.2003 privind aprobarea rectificarii
Bugetului local si a Bugetului Serviciului Economic pe anul 2003.
-Hotãrârea nr. 25 din 31.03.2003 privind aprobarea Regulamentului
de organizare si functionare a C.L. Pâncota.
-Hotãrârea nr. 27 din 31.03.2003 privind aprobarea Organigramei
si a numãrului de personal a Serviciului economic.
În piatã se construieste o “HALÃ
AGROALIMENTARÔ
Cei ce au trecut în ultimul timp prin piatã au vazut cum cãîn
spatele clãdirii ce adaposteste administratia pietei locul a fost împrejmuit
si cã au început sãpãturi pentru o fundatie.
Pentru a spulbera curiozitatea multora m-am adresat ing. Emil Veredeu, sef serviciu
urbanism , domeniul public din cadrul Consiliului Local al Orasului Pîncota
care cu multa amabilitate ne-a dat urmatoarele informatii:
-încã de la instalarea actualei conduceri a orasului s-a luat hotarârea
ce a fost apoi votatã de Consiliul Local de-a se construi o halã
agroalimentarã, din banii încasãrilor din piatã.
Si astfel s-a trecut la economisirea acestora.Asa cum se vede a început
constructia viitoarei HALE AGROALIMENTARE.
Hala când va fi terminatã va fi aidoma celei aflate în Piata
Catedralei din municipiul Arad.
-dimensiunile halei sunt, 40m lungime si 20m latime.La halã va mai fi
atasate un laborator pentru analize veterinare cu birou pentru cântare.
-iluminatul va fi natural, cu ferestre mari, plus luminatorul, precum si iluminat
artificial prin corpuri fluorescente.
-pardoseala va fi din gresie ceramicã, asigurându-se igienizarea
halei prin spalare, evacuarea apei uzate facându-se prin sifoane de pardosealã
la canal.
Accesul în halã se va face prin douã intrari laterale. În
noua halã se vor desface produsele lactate, lapte, carne si produse din
carne, pâine si produse de panificatie , miere de albine si alte produse
perisabile asigurându-se un comert civilizat, alimentele fiind supuse
mai usor unui control sanitar-veterinar prevãzut de lege, pentru asigurarea
sãnãtatii publice.Prin dare în folosintã a noii hale
agroalimentare se prevede functionarea zilnicã a pietei ca fiind la dispozitia
producãtorilor particulari si agentilor economici.
Costul total a halei va fi în jur de 4 miliarde de lei, bani din încaãarile
din piatã si din bugetul local.
Hala va fi construitã de firma de constructii care a construit si “Centrul
de copii” de lângã cladirea pompierilor.
UN SUCCES REMARCABIL LA SCOALA MÃDARET
Întotdeauna, succesul unui copil este bucuria tuturor celor care se afla
în jurul lui, a tuturor celor care l-au ajutat sã ajungã
acolo: pãrinti, bunici, dascãli, prieteni. Despre un astfel de
copil o sã vorbim acum; sianume, Mihaela Neag din Mãderat, care
a câstigat locul întâi la concursul în cadrul turneului
zonal Sântana- Pâncota la sah iar în faza judeteanã,
locul 6. Dupaãcum o numeste ea, “pasiunea mea sahul” l-a
învãtat de la mama ei si în cadrul scolii, sub îndrumarea
profesorilor. Mihaela este o fatã silitoare,din clasa a VI-a, doar cu
medii de 10 si cu multe diplome. Noi îti dorim mult succes în continuare
si numele tãu alãturi de satul Mãderat sã le vedem
pe cât mai multe diplome.
Profesor Lazãr Mariana
POLITIA ORASULUI NE INFORMEAZÃ
Politia orasului Pâncota, în cursul ultimei perioade de timp s-a
confruntat si cu “ anumite situatii” în care unii cetãteni
care au sãvârsit fapte de încãlcare a unor norme de
convietuire socialã, a ordinii si linistii publice(sau cel putin asa
afirmau cei în cauza) ca faptele sãvârsite de acestia constituie
infractiuni ce se pot sanctiona si cu închisoare, motiv pentru care dorim
sã reamintim tuturor cetãtenilor cã, în conformitate
cu Legea nr.61/1991 republicatãîn Monitorul Oficial al României
nr. 387/ 2000, constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de
la 3 luni la 3 ani sau cu amendã, dacã fapta nu costituie o infratiune
mai gravã, fapte dintre care amintim:
-neasigurarea de cãtre responsabili sau patroni, prin personal propriu
ori specializat, a ordinii publice în
localuri publice, hoteluri, moteluri,campinguri,cluburi,pensiuni,discoteci si
în alte locuri de distractie sau
de agrement pe care le conduc, precum si refuzul acestora de a acorda sprijin
organelor în drept pentru
restabilirea în locurile respective a ordinii publice, sau pentru luarea
mãsurilor împotriva persoanelor care
au încãlcat legea;
-împiedicarea, sub orice formã, a organelor de urmarire penalã
sau de mentinere a ordinii publice de a-si
îndeplini obligatiile de serviciu, privind legitimarea sau conducerea
unei persoane la sediul politiei ori al
altui organ de stat, de a lua masurile necesare pentru mentinerea ori restabilirea
ordinii publice;
-portul, fãrã drep, îm locurile si împrejurãrile
în care s-ar putea primejdui viata sau integritatea corporalã a
persoanelor, ori s-ar putea tulbura ordinea si linistea publicã, a cutitului,
pumnalului,sisului,boxului ori a altor obiecte fabricate sau confectionate anume
pentru tãiere, împungere sau lovire, precum si folosirea în
asemenea locuri sau împrejurari a armelor cu aer comprimat sau cu gaze
comprimate, a obiectelor pe bazã de amestecuri pirotehnice (petarde etc.)ori
a dispozitivelor pentru socuri electrice.
Portul sau folosirea, fãrã drept, de obiecte dintre cele prezentate
mai sus, în localul autoritatilor publice , institutiilor sau altor persoane
juridice de interes public, la întruniri publice ori în localuri
de alegere, se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 5 ani.
SEF POLITIE ORAS PÂNCOTA
Cms.sef Motiu Teodor
PERFORMANTE SCOLARE RECENTE...
În perioada februarie–martie 2003 s-a desfãsurat
faza judeteanaãa olimpiadelor scolare la diferite discipline de învatamânt:
limba si literatura românã, matematicã, informaticã,
istorie si geografie. De la liceul nostru au participat la concursurile mai
sus-mentionate peste 40 de elevi.
Poate ca putini pâncotani stiu ca elevii nostri muncesc, se straduiesc
si chiar reusesc sa demonstreze ca pot fi mândria scolii si a pãrintilor
lor.
Sã nu uitam, cã la nivel judetean elevii nostri concureazã
cu elevi de la liceeele renumite din Arad: Moise Nicoara, Elena Ghiba Birta,
Vasile Goldis, Iuliu Maniu etc.
Rezultatele obtinute la nivel judetean sunt elocvente si vorbesc de la sine.
La matematicã elevul Cismas Emanuel Ciprian din clasa a XII-a, pregãtit
de profesorul Cotoc Mircea, a dat clasã concurentilor lui, obtinând
detasat locul I pe judet. El a participat în perioada 29-30 martie 2003
la concursul interjudetean de matematicã„Traian Lalescu“
de la Caransebes, organizat de Facultatea de matematicã a Universitãtii
de Vest din Timisoara. Emanuel participãîn al doilea an consecutiv
si la faza nationalã a olimpiadei de matematicã. Anul trecut la
Râmnicu-Vâlcea a obtinut premiul III. Suntem siguri cã va
demonstra si în acest an la Sibiu cã face parte din elita elevilor
matematicieni din tara. Felicitãri!
Tot la olimpiada judeteanã de matematicã, eleva Cismas Cristina
Liana din clasa a IX-a A, – sora mai micã lui Emanuel – pregatitã
de profesorul Toma Corneliu, a obtinut mentiune.
Sã nu o uitãm pe sora mai mare a lui Emanuel – Cismas Ioana
– studentãîn anul II la Facultatea de matematicã a
Universitãtii de Vest din Timisoara, care a fost o elevã eminentã
a scolii noastre, iar acum este printre primii studenti din facultatea sa.
Felicitãri pãrintilor din partea scolii!
La olimpiadaã judeteanã de geografie elevul Dragalina Eugen din
clasa a XII-a A, pregatit de profesorul Bulea Ioan, a obtinut locul II.
La olimpiada judeteanã de limba si literatura românã, eleva
Ceausu Alexandra din clasa a V-a C a obtinut premiul II; elevele Crisan Anca
si Cândea Carmen din clasa a IX-a B au obtinut locul III; Trif Andreea
Ioana din clasa a VIII-a A a obtinut premiul III; iar mentiune au obtinut elevii:
Todincã Alina si Coman Claudiu din clasa a V-a C, Vornicu Mihaela, Spãtaru
Andreea si Rãsinar Marius din clasa a VII-a C. Toti acesti elevi au fost
pregãtiti de profesoara Gorcea Adela Cristiana.
Cinste elevilor care au reprezentat scoala noastrã si profesorilor care
i-au pregãtit! Le urãm succes în viitor!
Director Liceului,
Profesor Sîrb Zorel Nicoara
NE-AM INFORMAT - VA INFORMÃM
În acest an, diferite puncte ale orasului se vor afla sub sediul unor
lucrari edilitar-gospodaresti si de constructii despre care va vom da mai multe
detali în numerele viitoare ale ziarului nostru.
- În scurt timp vor începe lucrarile de constructie la o noua Sala
de sport ce va fi amplasata în spatele cladirii ce a adapostit magazia
de cereale de lânga Primarie.
- La cladirea Liceului se va construi un grup sanitar modern.
- Se va reabilita carosabilul (drumul) pe strazile Tudor Vladimirescu si Avram
Iancu, cu benzi de circulatie pe ambele sensuri si pentru biciclete. Lucrarea
finantata din fondurile speciale a drumurilor.
- Satra “Peco” va fi dezafectata, în locul ei fiind construita
o noua si moderna, de ultima ora, statie de desfacere a carburantilor auto,
cu autoservire.
- Se vor moderniza strazile: Gh. Doja prin asfaltare, strada Piata Libertatii
va fi reparata pâna la iesirea spre Maderat si va fii pavata strada Crisan.
- Din 25 martie 2003 în cladirea Primariei va functiona un Punct de informare
europeana si mediere, program câstigat la E.U. de orasul nostru. Punctul
la care au acces de informare si documentare, orice cetatean al orasului, va
fim dotat cu un calculator, un fax si programe puse la dispozitie de Uniunea
Europeana. Beneficiile acestor programe vor fi:
-Finantari în infrastructura astfel încât oamenii sa aiba
acces la un mediu mai curat si mai sanatos, la drumuri moderne , la un transport
modern si eficient
-Se acorda fonduri înteprinzatorilor care creeaza locuri de munca, care
sa rezolve probleme sociale,economice, de sanatate, educatie , s.a. unele din
beneficiiile acestor programe se vor vedea în timp, ele vor însemna
un nivel mai bun de sanatate, de educatie, de venituri – o calitate mai
buna a vietii.
- Dupa aderarea României la U.E. va primi sprijin pe baza solidaritatii,
astfel încât diferentele de nivel de trai fata de statele membre
deja în U.E. sa se reduca cât mai mult.
-De asemenea România va beneficia si de cele 4 libertati fundamentale
din Uniunea Europeana, libera deplasare a fortei de munca,a capitalului, a bunurilor
si serviciilor pe întregul teritoriul Uniunii.
Consilier, Profesor Dorel Tomodan
BISERICA PENTICOSTALA PÎNCOTA(partea 1.)
1. MOTIVATIA BISERICII PENTICOSTALE
Biserica Penticostala s-a nascut din dorinta fierbinte a credinciosilor de a
trai viata crestina, dupa modelul primilor crestini, potrivit cu învatatura
Domnului nostru Isus Hristos. Din punctul de vedere al marturisirii de credinta,
se considera continuatoare al vietii crestine apostolice, care a existat înainte
de a fi trecut la forme organizatorice eclesiastice.
Biserica Penticostala din timpul nostru este rezultatul trezirii spirituale
lucrata de Duhul (Spiritul) Sfânt în sânul crestinismului
contemporan, trezire care a reactualizat învatatura si practica crestinismului
din primul veac.
2. PROMOTORII SI NASTEREA BISERICII
Dupa miracolul produs în anul 1922, la PAULIS –jud.Arad, în
familia sotilor GHEORGHE si PERSIDA BRADIN, când Dumnezeu a vindecat pe
crestina PERSIDA, de o boala crunta, nevindecabila, s-a aprins flacara miscarii
penticostale, flacara care a început sa se extinda si în împrejurimi
prin Duhul (Spiritul ) Sfânt a lui Dumnezeu.
Promotorii acestei Biserici au fost GHEORGHE BRADIN de la Paulis, Olaru Mihai
de la Felnac, iar dintre localnici Buda Dumitru, Halmagean Gheorghe si Iacob
Marisca. Mai târziu s-au adaugat Balau Gheorghe, Coman Ioan, Lupan Gheorghe
Sîrb Pavel si Ardelean Gheorghe.
3. MEMBRII BISERICII:
În perioada interbelica, numarul membrilor penticostali era destul de
redus. Totusi în aceasta perioada s-au facut demersuri în repetate
rânduri la Ministetul Cultelor pentru recunoasterea oficiala a Bisericilor
Penticostale. Aceasta recunoastere nu a putut fi obtinuta pâna abia în
1946. odata ce a fost recunoscuta primind dreptul legal de functionare, Biserica
a început sa creasca tot mai mult numeric. Astfel ca la ora actuala (în
anul 2000) ea are 270 membri majori si peste 300 de copii si tineri. Comunitatea
este formata din români, maghiari, romi si este puternic unita.
4. CLADIREA BISERICII SAU LOCALUL DE ÎNCHINARE
Biserica Penticostala din Pîncota la început a functionat în
case particulare, neavând o cladire special construita ca lacas de închinare.
La data de 01.01.1949, Biserica a cumparat o casa de rugaciune de la Biserica
Baptista din Pîncota care era situata pe strada Vasile Vladica. Mult mai
târziu în anul 1978 comunitatea a cumparat un alt imobil pe strada
Vasile Goldis nr. 68, care este situat într-o zona destul de centrala,
în apropierea Liceului Teoretic Pîncota. Acest imobil în prezent
este insuficient ca numar de locuri, pentru comunitatea mereu în crestere.
De aceea comunitatea credinciosilor penticostali, au decis în 1995, construirea
unui nou lacas de închinare, care sa satisfaca nevoile. Acest nou lacas
este ridicat aflându-se în stadiul finisarilor, având o linie
arhitecturala moderna, care se înscrie cu succes în linia urbanistica
si exigentele urbanistice ale orasului, gratie echipei de proiectare de la BAU
PROECT Timisoara si arhitectului Oprisan Vasile. Noul lacas când va fi
dat în folosinta va avea o capacitate de 600 locuri, plus utilitatile
pentru desfasurarea activitatilor, deosebite de serviciile religioase.
5. PROGRAMELE BISERICII
Acestea se desfasoara joi de la orele 19 – 21 si duminica de la 9 –
12 si dupa masa de la 17 – 19. Accesul la aceste servicii îl pot
avea toti cei interesati si dornici. Ele sunt alcatuite în general din
rugaciuni, cântari si predici, iar la încheierea lor exista si capitolul
anunturi cu privire la programele viitoare. Rugaciunile ce se fac în cadrul
programului pot fi în comun cu toata Biserica, ori când cineva este
numit sa se roage individual. Scopul rugaciunilor poate fi pentru diferite cauze
ale credinciosilor.
În cadrul partii muzicale a serviciului divin, scopul urmarit este preamarirea
si glorificarea Sfintei Treimi ( a Tatalui, al Fiului si al Duhului Sfânt).
Aceasta latura din program cuprinde:
a) – cântari spirituale cântate în comun de toti participantii
la acest serviciu divin
b) – cântari spirituale cântate de catre Corul Bisericii sau
grupuri de tineri, sau chiar solouri si duete, corul de copii al Bisericii.
c) – cântari spirituale cântate de orchestra si famfara Bisericii
Toate aceste cântari au teme inspirate din Sfânta Scriptura (Biblia)
si se cânta dupa carti de cântari cu sau fara note muzicale, editate
de Uniunea Bisericilor Penticostale din România.
Serviciile divine pot fi de doua feluri: obisnuite sau ocazionale, ocazionate
de anumite sarbatpori sau evienimente ca: sarbatoarea Nasetrii Domnului nostru
Isus Hristos (Craciunul), sarbatoarea mortii si învierii Domnului nostru
Isus Hristos (Pastele), sarbatoarea Pogorârii Duhului Sfânt (Rusaliile),
sau evenimente ca: binecuvântarea noilor nascuti (când se rosteste
peste ei o rugaciune speciala cu scopul de ai încredinta în bratul
ocrotitor al lui Dumnezeu). Alte evenimente: botezul în apa, nou testamental
rânduit si poruncit de Mântuitorul nostru Isus Hristos; casatoria
a unui tânar cu o tânara din Biserica; consacrarea unui enorias,
membru al Bisericii într-o slujba spirituala de consacrarea unei constructii
pentru a fi utilizata ca lacas de cult; sau alt eveniment: cel de îmormântare
a unui enorias.
Partea din program dedicata predicii sau predicilor –este sustinuta de
predicatorii Bisericii care au scopul de a propovadui Evanghelia.
6. BORDUL DE CONDUCERE AL BISERICII (sau COMITETUL BISERICII)
Este format din sapte barbati, care la rându-le se împart în
doua grupe:
a) – cei care au o investire spirituala pentru a îndeplini în
biserica diferite acte de cult cum ar fi: Cina Domnului (Împartasania
cu trupul Mântuitorului nostru Isus Hristos), binecuvântaari de
copii, botezuri în apa, înmormântari, ordiatiuni (sau hirotonisiri)
si casatorii. Acestia formeaza grupa clericala sau clerul bisericii. Aceasta
grupa are în componenta trei grade ierarhice, începând de
la cea mai mica adica diaconi; apoi presbiteri si ultima si cea mai înalta
– pastor. Toti acestia au o raspundere atât spirituala cât
si administrativa.
b) – cei care sunt membri simpli, având mai mult o raspundere pe
linie administrativa, si de asemeni ei au si chemarea de a predica Evanghelia.
Atributiile bordului de conducere este de a veghea la respectarea si împlinirea
practica a cuvântului lui Dumnezeu (Biblia), cât si la respectarea
Statutului de organizare si functionare ale Uniunii Bisericilor Penticostale
din România, cât si a marturisirii principiilor de credinta penticostale.
Biserica Penticostala din Pîncota de-a lungul celor 76 de ani de existenta
de la înfiintare, a fost pastorita de pastori, care s-au remarcat prin
viata si activitatea lor, care au avut un impact benefic si pozitiv, nu numai
asupra enoriasilor deserviti ci si asupra comunitatii orasului Pîncota.
Ei au reprezentat Biserica Penticostala cu cinste, si de aceea cu onoare le
vom aminti numele în ordinea cronologica dupa cum urmeaza: Buda Dumitru,
Balau Gheorghe, Sîrb Pavel, Achim Simion, Maris Alexandru, Stanus Ilie,
Domsa Gheorghe ajutat de diaconul Coman Vasile si actualul pastor Hanga Dumitru
si pastorul asistent (sau presbiter) Pîncotan Ioan.
Credem ca tututror acestor slujitori ai altarului divin, Dumnezeul cel vesnic
le va împlini promisiunea minunata din cartea profetului Daniel din capitolul
12, versetul 3 unde se spune:
„... Cei ce vor învata pe multi sa umble în neprihanire vor
straluci ca stelele, în veac si în veci de veci.” –
Amin
ASA SA NE AJUTE DUMNEZEU !
PASTOR HANGA DUMITRU