FOAIA DE PÂNCOTA
ÎN INTERESUL CETÃTENILOR
Implicarea cetãtenilor în cunoasterea si rezolvarea
problemelor localitãtii în care trãiesc, muncesc, plãtesc
impozite este un drept câstigat, chiar mai mult; o obligatie civicã.
Avem obligatii, dar si drepturi sã ne folosim de ele, într-un mod
constructiv pentru înfrumusetarea localitãtilor noastre Pâncota
si Mãderat.
În acest numãr 2 al editorialului FOAIA DE PÂNCOTA va prezentam
Consiliul Local al orasului Pâncota, membrii comisiilor pe cele 4 tematici
de activitate.Astfel veti cunoaste persoanele care pot fi contactate dacã
aveti nelãmuriri sau pãreri, idei, sugestii constructive. Suntem
convinsi cã vã vor ascultã si vor încerca sã
le punãîn practicã. În numerele viitoare al ziarului
nostru vom da cuvântul chiar alesilor nostri.
Primar - RETTER IOSIF
Viceprimar - Pâncotan Ioan Monel
COMISIILE CONSILIULUI
1. Comisia pentru probleme economico-sociale, buget, finante,
administrarea domeniului public si privat al orasului, servicii si comert
Consilier - Lupsea Vasile - presedinte
Consilier - Pintea Pavel - secretar
Consilier - Flonta Aurel - membru
Consilier - Berce Moise - membru
2. Comisia pentru amenajarea teritoriului si urbanism, realizarea lucrarilor
publice, protectia mediului înconjurãtor, conservarea monumentelor
istorice
Consilier - Crisan Mircea - presedinte
Consilier - Achimet Ioan - secretar
Consilier - Horga Simion - membru
Consilier - Paven Marin - membru
Consilier - Rãdac Aurel - membru
3. Comisia pentru învãtãmânt - culturã - sãnãtate,
protectie socialã, culte, activitati sportive si de agrement
Consilier - Sîrbu Ghiran Nichita - presedinte
Consilier - Tomodan Dorel - secretar
Consilier - Dehel Ioan - membru
Consilier - Stepan Teodor - membru
4. Comisia pentru administratia localã, juridicã, apãrarea
ordinii publice, respectarea drepturilor si libertãtilor cetatenesti.
Consilier - Dragoi Mircea - presedinte
Consilier - Ilea Nicolae - secretar
Consilier - Ciuciu Ion - membru
Consilier - Gaica Liviu - membru
Secretar al Consiliului este d-nul jurist Martis Ioan
- Comisiile îsi desfãsoara activitatea în sedinte sãptãmânale,
unde se dezbat si aproba Proiectele de Hotãrâri, care mai apoi
vor fi aprobate în cadrul sedintelor Consiliului local.
- Consiliul local al orasului se întruneste în sedintã ordinarã
o datã pe lunã. La aceste sedinte poate participa orice cetãtean
al orasului Pâncota si al satului Mãderat.
- De asemenea membrii consiliului se mai întrunesc în sedinte extraordinare
sau de îndatã ori de câte ori este nevoie pentru aprobarea
unor Hotarâri sau Decizii care nu sufera amânare.
DOUÃ ISTORII SI O IDENTITATE PIERDUTÃ
Mã îndepãrtez de istoria oficialã
si apropiindu-mã de adevãr, cred cã lucrurile stau putin
altfel în cea ce priveste identitatea românilor din zona Aradului
si inclusiv a Pâncotei. Cãci Aradul are o semnificatie istoricã
nu exclusiv romîneascã , cum sugereazã rolul lui în
fãurirea României Mari, ci si una pronuntat ungureascã.
Nu întîmplãtor aici patrona Statuia Libertãtii cu
cei 13 Generali, împunãtoare ca si Mathias Rex de la Cluj, pânã
cînd Bucurestiul a dat-o jos de pe soclu. Pornind de la considerente onomastice,
vedem cã antroporimele românesti aratã uneori ceva original:
Unii români poartã numele popoarelor vecine (Rus,Bulgar,Sîrb,
Turc, Ungur) altii nume de ape (Oltean,Prutean, Somesan, Muresan, Crisan) iar
altii nume de provincii românesti (Muntean, Moldovan, Dobrogean, Oltean
,Ardelean) . Rãsfoind o carte de telefon le vom gãsi, alãturi
de un nume foarte interesant, atestat si de baladã popularã"
Miorita": Ungurean. El indica o regiune carpatiãa uitatã
de contemporaneitate si este dovada unei identitati pierdute.,Noi, românii
de aici, nu suntem nici ardeleni, nici bãnãteni ci ungureni. O
spun privind un proiect actual- Euroregiunea Dunãre - Mures - Cris -
Tisa, si cu cartea de istorie în mânã : Pãrtile Ardealului
ca si Banatul n-au fãcut parte din Ardeal decît un deceniu - douã,
ci din Ungaria. Ardealul medieval cuprindea 7 comitate (Solnoc Interior, Dãbîca,
Cluj, Turda, Alba, Târnava si Hunedoara) . si tot atîtea scaune
sãsesti si secuiesti . Svabii asezati în Banat, ating prin Sântana
punctul lor nordic. In Evul Mediu Satu Mare, Solnocul Mijlociu si Exterior,
Crasna, Bihor, Zãrand, Arad si Cenad erau comitate ce alcãtuiau
Partium si apartineau Ungariei. Românii de aici nu sunt nici ardeleni,
nici bãnãteni, ci ungureni, de unde si numele Ungureanu. În
1918 la Alba Iulia, rezolutia a vorbit de români din Ardeal, Banat si
Tara Româneascã ( Partium ),botezatã de istoriografia comunistã"
Pãrtile Unguresti" sau "Pãrtile Ungurene", apoi
noi, ungurenii am dispãrut fiind confundati cu bunã stiintã
ba cu ardelenii ba cu bãnãtenii. Despre rolul Aradului în
istorie si identitatea noastra pierdutã ne vorbesc unele fapte istorice
ignorate prea des . În primul rãzboi mondial, dupã pierderea
pãrtii de sud a tãrii (decembrie 1916) armata, guvernul, parlamentul
si regele s-au refudiat în Moldova, Iasul devenind capitala României(1917-1918)
Acest fapt e prezentat ca un eroism "salvator".Cu patru secole în
urmãîn 1526, ungurii pierd batalia de la Mohacs cu Soliman Magnificul,
Habsburgii ocupã nord-vestul Ungariei, turcii centrul cu Buda (1529)
si asediazã Viena 1529. Nobilimea maghiarã se refugiazãîn
singura parte liberã a tãrii, Partium si întrunitã
la Arad într-o Adunare Generalã, în nouã si provizoria
capitalã, îl proclamã pe voievodul Transilvaniei , Ioan
Zapolya, rege al Ungariei (1526) nãzuind sã-si salveze patria.
Acesta renuntã la titlul de voievod, detinut din 1510.
Pîna în 1540 cînd moare ca rege, cinci voievozi cu vicevoievozii
lor. Asadar, Ungaria încearcã sã reziste pe un teritoriu
estic, cei apartinea, cum va face mai tîrziu România, iar loc de
capitalã era Aradul, cum pentru români va fi mai tîrziu Iasul
(1917-1918) .
Din pãcate Zapolya a cedat la Oradea(1538) iar fiul sau Ioan Sigismund
Zapolya nu va rezista ca rege fiind numit de turci(1540-1551) cam când
acestia organizeaza pasalîcul de Buda (1541) si din 1542 cuceresc ce mai
era neocupat - Timisoara, Lipova, Oradea iar în 1566 organizeazã
trei sagniacuri la Ineu, Lipova si Arad. Abia cu Gabriel Bethlen (1613-1629)
si cei doi Gheorghe Rakoczy (1630-1648-1660) Partium e integrat provizoriu în
Ardeal cu pretul unor lupte interminabile. Iar când vin habsburgii 1699
refuzã cererea ardelenilor de a le alipi Partium, integrîndu-l
Ungariei.
Ce concluzii putem trage de aici ?
1. Noi, românii din zona vechiului Partium, ar trebui sã ne numim
români ungureni, dacã nu am fi pierdul aceastã identitate,
fiind asimilati astãzi ba cu ardeleni, ba cu bãnãteni.
2. Aradul a avut în istorie douã roluri mari fiind de douã
ori capitalã la 1526 când a proclamat pe regele Ungariei si la
1918 cînd a convocat Adunarea Nationalã de la Alba Iulia, ambele
acte fiind cu adevãrat istorice, odatã pentru Ungaria, a doua
oara pentru România.
3. În 1918 s-a întîmplat ceva inteligent:Aradul trebuia ales
sã înceapã, nu pentru cã avea intelectuali de exceptie
( ei erau peste tot ) ci pentru cã Unirea trebuia sã înceapã
din Banat si Tara Ungureascã cã o dorintã a acestor români
( bãnãteni si ungureni ) ce trebuia apoi integratã într-o
dorinta generalã ( ardeleneascã) si într-o decizie preponderent
ardeleneascã si deci imbatabilã, avînd promisiunile Antantei.
S-a mizat pe politica "faptutui împlinit".
4. Acum guvernul preia ideea regionalizarii si ne cere sã o discutãm,.
Vã rog sã priviti harta: nu existã Partium (sau Tara Româneascã
sau Pãrtile Ungurene !). Acesta este distribuit spre Maramures, Ardeal
si Banat. Statul national a rescris povestea Mioritei, putin schimbatã
a dispãrut baciul ungurean. Regiunile uiã traditia si preiau modelul
ceferist.
Profesor Ioan Mãrcut
LUCRÃRI DE SEZON ÎN AGRICULTURÃ
Suntem în februarie, probabil la sfîrsitul
unei ierni foarte grele, atât pentru noi cât si pentru plante. Pentru
a obtine o recoltã cât mai bunã în legumiculturã
sãîncepem cu procurarea unor seminte si cu dezinfectarea solului
din solarii. Preferabil ca semintele sã se procure din surse autorizate,
în ambalaje originale si sigilate, în caz contrar puteti avea surprize
privind calitatea si rezistenta plantelor, cât si a productiei scontate.
Dezinfectia solului e bine de fãcut odatã la 3 ani, cu solutie
de formol, dar neaparat anual cu insectofungicide. În functie de analiza
solului, dozati cantitatea suficientã de var pe suprafetele cultivate.
ATENTIE LA UDAT !. Evitati apa de la retea si apele prea dure din fântâni.
Este recomandabil de a face cel putin o datã pe an analiza EC-ului la
apã de udat.
În pomiculturã, dacã temperatura este de peste zero grade
Celsius se pot efectua stropirile de iarnã, dar nici într-un caz
în zile cu temperaturi negative.Urmãriti cu atentie mugurii pomilor
fructiferi, pentru a observa în ce mãsura sunt afectate de înghet,
pentru a îndepãrta ramurile uscate în acelasi timp pentru
a rarefia , a înfrumuseta coroana pomului.
Dacã viile nu sunt tunse pânãîn momentul de fatã,
putet sã treceti la executarea lucrãrii, dar urmãriti si
aici lãstarii care pot fi înghetati si îi îndepãrtati.
Sã aveti succes în activitatea Dumneavoastrã mai mult ca
în anul trecut.
Inginer Hipp Ioan
RETETE DIN MÃTASE SI BOABE DE PORUMB
În litiaza renalã, cistitã, artritã se recomandã INFUZIE din 2 lingurite de mãtase de porumb uscatã la 200 ml. apã clocotitã. Se iau 2-3 lingurite la douã-trei ore. Pentru boli de inima CEAI din 4 linguri de mãtase de porumb la jumãtate de litru de apã, se bea o canã dimineata pe stomacul gol. Pentru colesterol mãrit, obezitate, ULEI de porumb presat la rece, se bea dimineatã si seara, înainte de masã , câte douã linguri.
METODE NATURALISTE DE COMBATEREA INFECTIILOR VIRALE USOARE
În timpul iernii, infectiile virale, rãceli, tuse, guturai se rãspândesc
foarte usor. Ele se manifestã sub forma de strãnut, usturimi în
gât, febra . Încercati INHALATII cu uleiuri eterice din cimbru si
mentã care provoacã expectoratia si ajutã respiratia. COMPRESELE
cu felii de lãmâie, combat durerile de gât, se leagã
cu un prosop de gât. INFUZIILE din flori de tei si de soc produc traspiratia
si reduc numãrul de virusi din organism.
LÃMÂIA CURÃTÃ CORPUL DE TOXINE
Multi cred cã acidul din lãmâie, acrã face rãu
la stomac, ei nu stiu cã pe lângã acidul ascorbic lãmâia
contine o substantã care reduce aciditatea . Originarã din India,
lãmâia se cultiva si în Europa, contine vitaminele A, B1,
B2, B3, PP, foarte multã vitamina C, acid citric, glucoza, calciu, fier,fosfor
…
Având un continut atât de diversificat, lãmâia are
proprietãti terapeutice multiple, este antiseptic, antireumatic, antiartritic,antifebril,calmant.
Lãmâia TONIFICA sistemul nervos si sistemul cardiac, STIMULEAZÃ
activitatea stomacului, ficatului, pancreasului si rinichiului. Zeama de lãmâie
DEZINFECTEAZÃ si grãbeste cicatrizarea rãnilor, iar dacã
o bem ea FLUIDIZEAZÃ sângele, împiedicând formarea
de cheaguri.
DESPRE IMPOZITE ÎN 2003
Începând cu anul 2003, impozitele si taxele
locale se stabilesc conform Ordonantei Guvernului nr. 36/2002 si a Normelor
de aplicare a acesteia, aprobate prin H.G. 1278/4 decembrie 2002.
În acest numar ne vom opri asupra impozitului pe teren care se aplica
în Pîncota si Maderat. Conform art. 5.05 din HG 1278/2002 se specifica:
"În cazul contribuabililor care detin mai multe cladiri cu destinatia
de locuinta, impozitul pe cladiri se majoreaza dupa cum urmeaza:
a) cu 15% pentru prima cladire în afara celei de la adresa de domiciliu;
b) cu 50% pentru cea de-a doua cladire în afara celei de la adresa de
domiciliu;
c) cu 75% pentru cea de-a treia cladire în afara celei de la adresa de
domiciliu;
d) cu 100% pentru cea de-a patra cladire si urmatoarele în afara celei
de la adresa de domiciliu.
Ordinea numerica a proprietatilor se determina în raport de anul dobândirii
cladirii.
Contribuabilii care intra sub incidenta mai sus amintita au obligatia sa depuna
o declaratie speciala la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei
publice locale în a caror raza teritoriala îsi au domiciliul, precum
si cele în a caror raza teritoriala sunt situate cladirile respective.
Pentru calcularea impozitului pe teren sunt prevazute zone în cadrul localitatii
si zone si categorii de folosinta în extravilan.
Zonele în cadrul localitatilor si în extravilan sunt stabilite de
Consiliul Local Pîncota în functie de distanta de zona centrala.
Orasul Pîncota este localitate de rangul III, astfel ca impozitul la terenuri
se înmulteste cu coeficientul de corectie 3, corespunzator localitatilor
de rangul III.
Exemplu: Daca un proprietar de teren extravilan din zona I, categoria de folosinta
arabil are 1 ha. = 10.000 mp, impozitul va fi:
10.000 mp x 15 lei /mp = 150.000 lei x 3 = 450.000 lei /ha.
La baza acestui calcul ne folosim de anexa 4 la Ordonanta:
IMPOZITUL
Pe terenurile situate în extravilan
Nr crt Categoria de folosinta/zona Zona I Zona a II-a Zona a III-a Zona a IV-a
1 Terenuri cu constructii*) 10 9 8 7
2 Arabil 15 12 10 8
3 Pasuni 12 10 8 6
4 Fânete 12 10 8 6
5 Vii 25 20 15 10
6 Livezi 30 25 20 15
7 Paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera 15 12 10 8
8 Terenuri cu ape 8 6 4 x
9 Drumuri si cai ferate x x x x
10 Terenuri neproductive x x x x
*) nu se ia în calcul suprafata construita la sol a cladirilor
Nota:
Pentru determinarea impozitului pe terenuri, diferentiat pe ranguri de localitati,
potrivit art. 12 din prezenta ordonanta, tinându-se seama de ierarhizarea
localitatilor urbane si rurale pe ranguri, reglementata prin Legea nr. 351/2001
privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea
a IV-a - Reteaua de localitati, publicata în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 408 din 24 iulie 2001, la nivelurile prevazute în tabloul
de mai sus se vor aplica urmatorii coeficienti de corectie:
a) localitati urbane de rangul 0 …………..
8,00
b) localitati urbane de rangul I ………….. 5,00
c) localitati urbane de rangul II ………….. 4,00
d) localitati urbane de rangul III ………….. 3,00
e) localitati rurale de rangul IV ………….. 1,10
f) localitati rurale de rangul V ………….. 1,00
În ce priveste terenurile din intravilan taxa pe teren este la fel ca
în extravilan cu specificatia ca în intravilan terenul agricol se
încadreaza în zona în care se gaseste terenul din intravilan.
Pentru intravilan se mai plateste impozit pe terenurile ocupate de curti, constructii
care este calculat în functie de zona conform anexei 3 la Ordonanta.
IMPOZITUL
pe terenurile situate în intravilan
Zona în cadrul localitatii Nivelurile impozitului,
pe ranguri de localitati
0 I II III IV V
A 5.900 4.900 4.300 3.700 500 400
B 4.900 3.700 3.000 2.500 400 300
C 3.700 2.500 1.900 1.200 300 200
D 2.500 1.200 1.000 700 200 100
Exemplu: Un cetatean care are 200 mp curti, constructii,
va plati impozit în intravilan dupa cum urmeaza:
Zona I 200 mp x 3.700 lei /mp = 740.000 lei
Zona II 200 mp x 2.500 lei /mp = 500.000 lei
Zona III 200 mp x 1.200 lei /mp = 240.000 lei
Zona IV 200 mp x 700 lei /mp = 140.000 lei
Pentru o corecta impozitare toti cetatenii trebuie sa se prezinte la Primarie
pentru a face declaratii de impunere si înscrierea datelor cu privire
la terenuri în registrele agricole
Nota:
Detinatorii de terenuri situate în extravilanul localitatii, vor depune
declaratie de impunere conf. OG. 36/2002 la compartimentul de specialitate al
Primariei - Impozite si taxe.
Detinatorii se vor prezenta cu titlul de proprietate sau cu adeverintele provizorii
de proprietate.
ÎN ATENTIA CONDUCÃTORILOR AUTO
Începând cu 01.02.2003 a intrat în vigoare
noul "Cod Rutier".
Am spicuit pentru dumneavoastrã câteva prevederi din acest "Cod
rutier".
Astfel odatã cu amenda pentru greselile sãvârsite în
trafic mai sunt aplicate si puncte care la totalizarea unui numãr de
15 puncte acumulate într-un an duce la retinerea permisului de conducere.
Redam mai jos modul cum se plãtesc greselile sãvârsite în
trafic.
2 puncte si amenda între 700.000 - 1000000 lei
· permis expirat
· permis modificat
· neacordarea de prioritate la viraj dreapta pe semafor intermitent
· nerespectarea marcajelor pentru circulatia reversibilã
· neoprirea la semnalul orbilor
· nepurtarea cãstilor de cãtre motociclisti si însotitori
· folosirea în timpul mersului, de cãtre motociclisti, soferi
sau vatmani, a telefoanelor mobile, cu exceptia celor prevãzute cu sistemul
"mâini libere"
· nerespectarea marcajului longitudinal aflat în imediata apropiere
a soferului, acolo unde existã linie continua si punctatã
· neoprirea în spatele tramvaiului, acolo unde nu exista refugiu
pentru pietoni
· intrarea pe un drum unde accesul este interzis pentru respectivul vehicul
· neacordarea de prioritate mijloacelor de transport în comun la
iesirea din stãtiile prevãzute cu alveole
· oprirea acolo unde este interzis acest lucru
· nerespectarea semnalelor agentilor de politie
· lipsa actelor
· oprirea în pasaj a unui autovehicul nesemnalizat
· neprezentarea la verificarea medicalã sau psihologicã
· transportul persoanelor în caroserie sau în bena masinii
· depãsirea gabaritului masinii peste sarcina admisã
· afisarea pe geamurile laterale, lunetã sau parbriz a afiselor
publicitare sau a înscrisurilor care sã acorde libera trecere
· geamuri fumurii neomologate de RAR
· folosirea pe autovehicul a unor anvelope uzate
· poluarea mediului înconjurator
· toba spartã
· gesturi obscene, injurii
· neancorarea încãrcãturii, pierderea sau scurgerea
acesteia
· accesul turmelor pe autostrãzi, drumuri nationale, orase sau
municipii
· oprirea voluntarî pe autostradã sau tractarea unui autoturism
pe autostradã
· depãsirea gabaritului admis pe drumul respectiv
· transportul unor substante periculoase, radioactive sau otrãvitoare
fãrã acordul organelor abilitate
· nerespectarea mãsurilor de protectie privind transportul substantelor
periculoase
3 puncte si amendã de la 1 la 3 milioane de lei
· montarea altor dispozitive de semnalizare acusticã si luminoasã
decât cele omologate
· punerea în circulatie a unui autoturism care are certificatul
de înmatriculare retras
· necomunicarea organelor de politie a datelor persoanelor cãrora
le-a fost încredintat autovehiculul
· transportul de persoane fãrã atestat în acest sens
· neacordarea de prioritate Salvãrilor
· neschimbarea fazei de drum în faza de întâlnire cu
minimum 200 de metri de autovehiculul din sens opus
· stationarea voluntarã acolo unde acest lucru este interzis
· neacordarea de prioritate pietonilor angajati în traversare
· pãrãsirea locului accidentului fãrã încuviintarea
politiei
4 puncte plus amenda între 1,5 si 5 milioane de lei
· blocarea drumurilor
· circulatia cu un autoturism neînmatriculat
· neînmatricularea în teremen de 30 de zile
· neradierea masinii
· neefectuarea reviziei tehnice
· nemontarea pe autovehiculele de scoalã a dublei comenzi
· neprezentarea în termen de 30 de zile pentru schimbarea permisului
de conducere expirat sau care nu mai corespunde realitãtii ori prezinta
stersaturi, modificari sau adãugiri
· neoprirea la semnalele agentilor, la trecerea de nivel cui calea feratã
sau la semnalul lucrãtorilor de la drumuri
· neoprirea la trecerea pompierilor sau politistilor aflati în
misiune
· depãsirea peste linie continuã
· nerespectarea prioritãtii si a semnelor "Cedeazã
Trecerea" si STOP"
· depãsirea coloanelor oprite la semafor si postarea în
fata acestora
· stationarea pe timp de noapte, pe partea carosabilã a autovehiculelor
si remorcilor agricole
· depãsirea celor 30 km/h admisi pentru circulatia cu autovehiculul
în zone rezidentiale
· neprezentarea la Politie în urma unui accident din care au rezultat
numai pagube materiale
6 puncte si amenda între 2 si 8 milioane de lei
· persoanele juridice care au permis plecarea în cursa a unui sofer
care se afla sub influienta bãuturilor alcoolice sau care era foarte
obosit
· intercalarea sau atasarea unui autoturism la coloana cu regim de circulatie
prioritar
· neoprirea la semnalul unui politist aflat în antemergãtorul
coloanei oficiale
· depãsirea pe partea dreapta
· nereducerea vitezei atunci când sunteti depãsit
· neoprirea la trecerea de nivel cu calea feratã sau traversarea
printre semibarierele coborâte
· nerespectarea semnalelor agentilor de cale feratã industrialã
· conducerea sub influenta bãuturilor alcoolice sau stupefiantelor
ori a medicamentelor cu efect similar
Amenda în bani, dacã se achitãîn 48 ore se plãteste
doar la jumãtate
Vã uram "Drum bun" si fãrã evenimente rutiere
REDACTIA
CE FACEM? CUM FACEM? ÎN CAZ DE …
Începând cu acest numãr al publicatiei
noastre vom încerca sã abordãm subiecte în interesul
cetãtenilor referitoare la aspectele prevenirii, combaterii si modului
de actiune a fiecãruia dintre noi în cazul aparitiei unui dezastru.
Mai întâi sã clasifiãam dezastrele sau fenomenele
periculoase care pot sã aparã atât de sine stãtãtoare,
cât si influentându-se unul pe altul (exemplu: în urma inundatiilor
pot apãrea alunecari de teren, epidemii, epizootii s.a.)
Putem întâlni dezastre produse de naturã: cutremure, inundatii,
îngheturi timpurii sau târzii, alunecãri de teren, grindinã,
eruptii vulcanice (nu în zona noastrã) dar si dezastre provocate
de om (din gresealã sau uneori voit) cum ar fi: accidente la constructiile
hidrotehnice, accidente majore pe cãile de comunicatii (sosele si cãi
ferate), accidente chimice la instalatii tehnologice sau pe timpul transportului
de substante periculoase pe sosele si cãi ferate, accidente radiologice,
cãderi de obiecte cosmice (avioane, sateliti si uneori de materii care
provin din spatiul extraatmosferic), incendii de proportii mari la unele întreprinderi,
pãduri, culturi agricole si uneori în zone de locuit.
În fiecare dintre aceste cazuri este necesar sã stim cum sã
actionam pentru a ne salva viata atât nouã cât si semenilor
nostri.
De aceea vom începe prin a prezenta modul în care populatia trebuie
sã se comporte în caz de inundatii, urmând ca în fiecare
numãr al ziarului nostru sã prezentam câte un caz.
Orasul nostru în general nu a înregistrat inundatii care sã
produca pagube majore, dar uneori valea Sodom a creat unele situatii în
care o parte a locuitorilor au resimtit atât material cât mai ales
psihic urmãrile revãrsãrii ei.
În caz de inundatii si nu numai, trebuiesc respectate unele reguli cum
ar fi:
1. Pãstrati-vã calmul. Nu intrati în panicã !;
2. Respectati cu strictete mãsurile stabilite de organele de protectie
civilã;
3. Mentineti, în permanentã, deschise receptoarele radio-TV;
4. Folositi telefonul doar pentru urgente;
5. Pregatiti-vã, din timp, un stoc de provizii (apã, alimente,
medicamente, pãturi etc.);
6. Dacã sunteti sfãtuit sã vã evacuati, faceti-o
prompt, luând cu dumneavoastrã lucrurile de prima necesitate si
documentele de identitate si obiecte de valoare;
7. Evacuati animalele din gospodarie în afara zonei de pericol;
8. Dacã sunteti surprinsi de inundatie urcati-vã cãtre
pãrtile superioare ale locuintei sau cãtre acoperis;
9. Actionati cu calm, si linistiti persoanele din jur;
10. Dacã este necesar, solicitati alimente, îmbrãcãminte,
asistentã medicalã si adãpost;
11. Acordati ajutor copiilor, bãtrânilor, bolnavilor si-i supravegheati
pânã la sosirea echipelor de salvare;
12. Stati deoparte de zonele calamitate;
13. Acordati primul ajutor celor care au nevoie;
14. Asteptati cu încredere interventia formatiunilor de protectie civila;
15. Nu transmiteti zvonuri sau stiri exagerate despre pagube si stricãciuni.
Combateti panica.
16. Dupa trecerea pericolului sau în cazul în care ati fost evacuat,
anuntati rudele cã sunteti în sigurantã.
Când se prognozeazã sau se produc inundatii, populatia are obligatia
de a-si proteja bunurile, iar la solicitarea organelor de specialitate de protectie
civilã de a se autoevacua.
La nevoie Comisia Localã de Apãrare Împotriva Dezastrelor
va solicita sprijinul populatiei, prin emiterea unui comunicat în care
va preciza locul în care persoanele care doresc sã se ofere voluntare,
se vor prezenta si unde vor primi misiunile ce trebuie sã le îndeplineascã
pentru sprijinirea echipelor de interventie.
Rusa Gheorghe
SOIMII PÂNCOTA PE UN DRUM BUN ÎN ACTUALUL CAMPIONAT
În ultima perioadã de timp (2000-2002) decisiv pentru mentinerea
echipei la cote superioare la nivelul judetului l-a avut Consiliul Local, care
a sprijinit echipa orasului.
Un factor important l-a reprezentat faptul cã ultimii 3 antrenori ai
echipei au fost localnici.
-BACOS IOAN -fost divizionar A în 2000-2001
-SOLD IOAN -fost divizionar C în 2001-2002
-RAUL NEGRILÃ- fost divizionar A,B,C 2002-
Am fãcut aceastã notificare pentru a aminti cã Bacos I.
a contribuit aproape decisiv în 1998 la câstigarea Barajului pentru
Div. C; Sold I. a participat la Barajul pentru Div. B în 1992 ca antrenor
si jucãtor- baraj ratat din pãcate, Raul Negrilã - mai
are timp.
Acestia au avut o preocupare importanta pentru promovarea tinerelor talente
locale la echipa de seniori. În aceasta perioada au promovat Berar, Pasca,
Dragalina O.,Perta Fl., Sold 1, Sold 2, Stan I, Farcas F.
Mai multi a promovat Sold I. iar rezultatele s-au vazut, nu prea au fost bune
echipa fãcând eforturi mari pentru a scapã de retrogradare.
Tinând cont de acest lucru conducerea nouã a echipei formatã
din: Radu Stoian-presedinte, Drãucean Dorel si Negrilã Ioan -vicepresedinti,
Neamtu Victor-director executiv, Buda Simion-secretar au întãrit
lotul cu patru jucãtori importanti, Munteanu D, Degetar R,Edu N, si Raul
Negrilã care dupã 5 etape a devenit antrenorul echipei. Rezultatele
au fost bune.
La finele turului clasându-se pe locul 8 cu +5 la adevãr
-acasã 7 5 2 0 17 pct.
-deplasare 8 3 0 5 9 pct.
Echipa a început mai greu campionatul, datoritã lipsei de omogenitate.
Când relatiile de joc s-au îmbunãtãtit rezultatele
s-au vãzut nu numai prin acumularea de puncte dar si printr-un joc plãcut
si spectaculos. Echipa a reusit 3 jocuri foarte bune, acasã cu Siria
(locul 1) 3-1 si doua egalitãti cu Socodor 0-0 si Bîrzava 1-1.
În deplasare echipa a jucat bine, la Comera 3-4 si Nãdlac 1-2 (echipe
bune) si 3 victorii, acolo unde era normal sã câstigãm:
Romvest, Armonia, Sebis.
Lotul folosit de R. Negrilã a fost urmãtorul: Huzdup, Mãrãsescu,Dulhaz-portari,
Edu, Rusu, Pistrui, Danci, Degetar, Munteanu, Ardelean, Marian, Dragalina O,
Gherman, Mados, Negrilã, Dragalina S, Amar, Pasca, Sold D, Stan I. Mentionez
cã dintre acestia, pâncotani sunt 10 iar 3 sunt jucãtorii
nostrii (Pistrui, Gherman, Mados) Gherman si Negrilã sunt de altfel GOLGETERII
ECHIPEI.
Dacã s-ar putea sã se mentinã celasi nucleu de jucãtori
rezultatele bune ar putea continua iar sperantele pentru o clasare mai bunã
ar creste. Toate acestea si datoritã lui Negrilã Ioan, Draucean
Dorel si Neamtu Viorel care au fãcut tot cea ce le-a stat în putintã
ca echipa sã se prezinte cât mai bine în campionat cu un
joc spectaculos si rezultate bune.
Începutul pregãtirilor a fost mai greoi si datoritã timpului,
pentru cãîn prima parte câtiva jucãtori importanti
nu s-au prezentat la pregãtiri. Pâna la începerea campionatului
mai este o lunã si sperãm ca lucrurile sã revinã
la normal. Echipa de juniori, condusã de Coman Ovidiu a obtinut rezultate
bune clasându-se pe locul 6 în campionatul juniori B.
P.S. În trecuta editie a ziarului am uitat sã
amintesc urmãtoarele: Sold I a jucat în Div. C la Motorul unde
a antrenat (secund) aproape10 ani, Raul Negrilã a jucat la UTA Div A,
la Motorul si W. Petrom Div. C iar Hada Flavius la Motorul, Jiul, V. Vaslui
în Div. C .
Dintre jucãtori importanti i-am uitat pe Pantya Joska, Draãcean
D, Bãtrîn N., Lupan, Pocriser, Chismore T . Dintre conducãtori,
Lazea Nicusor, Dragalina T, Bãtrîn N senior, Negrilã I,
Tunderligeti A, Bochis I.
Buda Simion secretar A.S. Soimii Pîncota
ASTEPTÃM CITITORII SÃ SE ADRESEZE REDACTIEI
CU SUGESTII, PROPUNERI SI ARTICOLE PRIVIND VIITOARELE APARITII ALE ZIARULUI
COLECTIVUL DE REDACTIE
TOMODAN DOREL-REDACTOR SEF
GULYAS LADISLAU-REDACTOR
MARCUT IOAN-REDACTOR
LAZAR MARIANA-REDACTOR
BÎRNETIU LIVANA-REDACTOR
TEHNOREDACTARE: GULYAS LADISLAU si RUSA GHEORGHE