Anul 1, nr. 1 - dec. 2002
FOAIA DE PÎNCOTA

Cuvânt cãtre cititori
Existã momente în viata pesonalã cât si a obstei în care trãiesti, care capãtã valentele unor realizãri si care dupã trecerea anilor îti aduc satisfactii deosebite, cu atât mai mult cu cât ti-ai adus partea ta de contributie la înfãptuirea lor. Cronicarul Miron Costin spunea cã "nu sunt vremurile sub om, ci bietul om sub vremuri". Ne supunem trecerii timpului fãrã putintã de revoltã. Totul este sã nu trãim degeaba, strãdaniile de bine sã aducã un plus de multumire celor din jurul tãu, mai ales dacã acestia au investit în tine un capital de încredere, în demnitatea pe care ai câstigat-o.
Au trecut doi ani si jumatate de la alegerea mea de cãtre cetãtenii din Pâncota si Mãderat, în fruntea obstei, în calitate de primar. În aceastã perioadã am încercat împreunã cu consilierii locali sã înfãptuim cât mai multe dintre promisiunile electorale, pe care le-am fãcut în fata alegãtorilor. Nu-am fãcut multe promisiuni si mai ales ce nu se putea realiza. Realismul d-voastrã a dus la câstigarea încrederii în sinceritatea si spiritul de dãruire pe care le-am pus în folosul obstei.
Nu doresc sã fac o analizã a activitatii mele ca primar, o faceti d-voastrã trecând pe strãzile orasului. Puteti observa realizãrile si lipsurile, dar trebuie sã recunoastem cu totii cã acumulãrile si bunãstarea materialã se realizeazã doar în timp si numai împreunã cu sprijinul si prin d-voastrã.
Trãim într-o lume în care, pentru omul modern informatia este de cea mai mare valoare. În acest context am socotit potrivit sã dãm curs tipãririi acestui mic ziar "FOAIA de PÎNCOTA" prin care dorim sã vã informãm periodic despre evenimentele politice, economice, spirituale, culturale si sportive ale localitãtii noastre.
Un proverb latin spune: "Verba volant, scripta manent"- "vorbele zboara, scrisul ramâne". Prin mijlocirea acestui ziar, vorba scrisã va ajunge si în alte pãrti din tarã sau strãinãtate, fãcându-se cunoscut numele localitãtii noastre. Mai mult, cele de acum vor putea fi cunoscute si peste ani, de cãtre cei care vor dori sã o facã. "Cartea este memoria pe hârtie a umanitatii (Al. Balaci, "Gazeta Literara" nr. 703).
Primim cu bucurie aceastã realizare pe plan spiritual în urbea noastrã, sperând ca munca echipei de redactie ne va aduce informatii utile.
Cerem sprijinul d-voastrã, al cititorilor prin sugestii, idei, critici, chiar articole de interes comun.
Doresc în numele meu si al membrilor Consiliului local "La multi ani" ziarului nostru
FOAIA de PÂNCOTA
PRIMAR, ec. RETTER IOSIF

AVEM SI NOI UN MOS CRÃCIUN

Sãrbãtoarea Crãciunului este una dintre marile sãrbãtori ale crestinãtãtii. Cu totii asteptãm cu bucurie Praznicul Nasterii Domnului. Cei vârstnici, cu pãrul nins de ani, în straie de sãrbãtoare îsi îndreaptã pasii spre bisericã de unde primesc noi puteri si de unde se întorc cu fata seninã, linistiti si încrezãtori cã Hristos este mereu cu noi. Tinerii învatã colinde sau obiceiuri de Crãciun, pe care la vremea potrivitã le duc din poartã-n poartã, vestind venirea lui Hristos în lume.
Cei mici apãsati de emotii de bucurie îl asteaptã pe Mos Crãciun sã le aducã daruri, dar nu fãrã emotii în priviri si în glas pentru cã Mosul le stie pe toate, si bune si rele. Uneori, cu glasu-i poruncitor el vine sã potoleascã zburdãlniciile pãtimase ale pruncilor care doresc sã evadeze prematur în maturitatea pe care n-o pot întelege . Alteori cu un zâmbet abia perceptibil prin mustãtile si barba albite de ani, cu mâna tremurândã întinsã pe crestet în semn de binecuvântare, cu urechea plecatã, lovitã parcã de surzenie, ascultã îngãduitor spovada pruncilor, o poezie sau o rugãciune.
Sunt momente unice, de o încãrcãturã emotionalã fãrã pereche, pe care le trãieste orice copil la întâlnirea cu Mos Crãciun. Întâlnirea cu el aduce întotdeauna un plus de moralitate si cumintenie pentru cã Mosul este un mesager al cerului.
De pe munte coboarã Moise cu tablele legii scrise de cãtre Dumnezeu, pe munte are loc munca Schimbarii la fatã când glasul lui Dumnezeu se face auzit, de pe munte coboara Mos Crãciun, din vremuri imemoriale, cu mesajul dumnezeiesc de moralitate si credintã iar geografic vorbind de acolo de unde-i place bradului sa creascã. Mos Crãciun este al tuturor crestinilor, oriunde s-ar afla ei. O laturã a spiritualitãtii fiecãrui neam este portul, acel port popular care nu dezbinã ci dã o notã aparte fiecãrei etnii sau zone geografice. Nu s-a auzit vreodatã sã fie cineva acuzat cã la momente festive se îmbracãîn portul sãu. Ce încântare pentru ochi aceastã diversitate de porturi, dacã inimile bat la fel, dacã oamenii îsi întind mâinile unii altora. Este asemenea unei orchestre care alcãtuita din zeci de instrumente cânta aceeasi melodie.
Mos Crãciun în traditia poporului nostru, era învesmântat cu bundã si cu cãciulã de oaie, vesmânt al celor ce trãiesc în munte, pentru cã de acolo vine, iar în mâna tine nelipsitul toiag de care se sprijinã.
Ce analogie reusitã între ciobanul cu mielul în brate, cu toiagul în mâna si scena biblicã a "Bunului pãstor, care poartã de grijã oilor sale. Mosul aduce daruri, simbolizând purtarea de grijã a lui Dumnezeu fatã de noi.
În vremea copilãriei celor din generatia de mijloc, mosului îmbrãcat într-o costumatie diferitã, i se spunea Mos Gerilã. Sã nu-l desacralizãm pe Mos Crãciun, înlocuind sacrul cu profanul. Avem un Mos Crãciun al nostru, al crestinilor, care la Praznicul Nasterii Mântuitorului Isus Hristos ne aduce mesajul dumnezeiesc.

"PE PAMÂNT PACE, ÎNTRE OAMENI BUNÃVOIRE"

preot Petru Dãrãu

NOI UN PUNTE CÃTRE DUMNEZEU

Din mosi strãmosi omul, ca fiintã socialã, a simtit nevoia sã comunice, sã-si împãrtãseascã sentimentele, sã caute mereu echilibrul de care fiecare are atât de multã nevoie în nesiguranta vietii sale trecãtoare. Cãutarea permanentã se concretizeazãîn mod special în viata religioasã a comunitãtii. Acest lucru se realizeazã prin cuvântul rostit si cântat, ca o mângâiere a sufletului. Pe de-o parte "cuvântul" îi apartine preotului dar si tuturor care-l ascultã si care învatã din el. Încã din cele mai vechi scrieri religioase au apãrut, alãturi de cuvântul preotului, cântecele religioase. Grupurile de enoriasi sau corurile bisericesti cânta alãturi de preot în bisericã. În Pâncota cele mai cunoscute au fost corurile formate din bãrbati si bãieti. Acestia ocupau strana bisericii si cântau alãturi de preot si enoriasi. Însã de la sfârsitul lunii octombrie a anului 2001 atmosfera din biserica din Pâncota s-a schimbat odatã cu aparitia unui grup coral feminin.
Domnisoara profesoarã Florina Cismas, binecunoscutã în Biserica Ortodoxã pentru un extraordinar devotament, participã la Sfintele Liturghii sau la alte sãrbãtori. La initiativa ei s-a format un grup vocal în orasul nostru. Astfel s-a nãscut grupul cunoscut sub numele de "Pons ad Deum" (Punte cãtre Dumnezeu), condus de d-ra Florina Cismas si format din: d-na Florica Martis - învãtãtoare, Adela Gorcea - profesoarã, Dalia Stepan - profesoarã, Nadia Buda - învãtãtoare, Adina Mara - farmacistã, Florinela Bulea - învãtãtoare, Ioana Pop - farmacistã.
Grupul a avut deja o prezenta activã, cântând rãspunsurile la Sfânta Liturghie, la Biserica Ortodoxã din Pâncota, din Agrisu Mare si Bisericuta Spitalului Judetean din Arad. De asemenea grupul a participat si la Festivalul de colinde de la Siria si Pâncota. Repertoriul grupului cuprinde rãspunsurile Sf. Liturghii, pricesne, colinde dar si piese populare corale.
În urma discutiei avute cu d-ra Cismas, conducãtoarea grupului am aflat cã sunt câteva persoane interesate, cu talent si care au manifestat pasiune fatã de cântec. Toate au depus un efort apreciabil, dar au avut si bucurii pe masurã. Ea a declarat cã existenta acestui grup vocal este cã o flacãrã ce-i umple sufletul de lumina si cãldurã. Conform spuselor sale, d-ra Cismas se bucurã cã a gãsit colege care au un real talent cu voci cizelate. Ea sperã ca acest grup sã aibã o activitate cât mai îndelungatã si apreciatã."
Profesoara MARIANA LAZAR

DE LA RELIGIE LA ISTORIE

Documentul de fatã ne lumineazã cã istoria o fac oamenii numai si numai cu ajutorul lui Dumnezeu. Cãci vointa nationalã e continuã dar îndeplinirile ei depind de interventia Celui de Sus. El este în mijlocul nostru, în centrul Creatiei Universului; armoniei Eterne, Istoriei si dirijeazã totul cu ratiunea Sa, echilibreazã Armonia, neutralizând plusurile si minusurile. La 16 aprilie 1930, Regele Mihai I, prin gratia divinã si vointã nationalã ne doreste nouã celor "viitori" - sãnãtate si dupã 72 de ani de istorie urarea ajunge la noi, pâncotani ai anului 2002. Documentul îl investeste pe Burza Ioan, econom din Pâncota cu demnitatea de Membru al Ordinului Coroanei României si cu gradul de Cavaler al acestui ordin. Semneazã Printul Nicolae, patriarhul Miron Cristea, presedintele Justitiei C-tin Sãrãtescu si ministrul de externe G.G. Mironescu, pe cea mai mare distinctie primitã de un pâncotan de la conducerea tãrii.
Burza Ioan, econom (cetãtean înstãrit) si primar interbelic a participat la 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia, fiind unul din cei 1228 de votanti ai actului Unirii. Este primul si ultimul pâncotan care a participat la o Adunare Nationalã de tip plebiscitar. E unicul caz când pâncotanii sunt reprezentati direct într-un for legislativ suprem. El a reprezentat numai pe pâncotani, iar pâncotanii au fost reprezentati chiar de unul de-al lor. Apoi este singurul care decide la un act de însemnatate nationalã, într-un eveniment crucial, care privea pe toti românii. În sfârsit a particpat la un eveniment extraordinar de rar, când poti vedea ca Dumnezeu si-a întors fata spre români, tinând cu poporul. Acest Cavaler al Pâãcotei, unic si adevarat, stã mãrturie cã românii au fãcut Unirea cu mila lui Dumnezeu.
Sãrbãtorile Unirii indicã prin anumite semne aceastã implicare. Am ales sã vã dezvãlui doar douã din ele.
Dacã Hora Unirii este un cântec national, când este vorba de dans, semnificatia popularã lasã locul uneia mai adânci, religioase, pentru cã românul, spre a se prinde în horã, ridicã bratele lateral în pozitie orizontalã si astfel corpul sãu ia forma crucii, unitã cu o altã cruce.
Ultima sãptãmânã din an , a sãrbãtorilor religioase marcatã de cele douã Ajunuri, al Colindelor si Sorcovei, se aflã într-o armonie perfectaã cu istoria si sãrbãtorile Unirii. Numãrati de la Noaptea de Anul Nou înainte si de la Noaptea de Crãciun înapoi, câte 24 de zile si veti atinge Corola Zilelor Unirii. Aceastã situatie calendaristicã sugereazã armonia perfectã la români, a idealului crestin si idealului national, primul gãsindu-se la mijloc.
(va urma).
profesor Mãrcut Ioan

ORASUL PÂNCOTA
ÎN PRAG DE SÃRBÃTOARE

În viata fiecãrui popor a fiecãrei natiuni existã momente care îi satisfac aspiratii de veacuri, care îi schimbã mersul istoriei. Pentru români un asemena eveniment a fost actul Unirii Transilvaniei cu România, de la care în acest an la 1 Decembrie s-au împlinit 84 de ani. Dacã înaintasii nostri si-au jertifit de cele mai multe ori bunul cel mai de pret "viata", pentru un ideal, acelã al unitatii tuturor românilor, noi avem datoria sfântã de a le cinsti memoria în fiecare an la 1 decembrie Ziua Nationala a României.
Orasul Pâncota în aceastã frumoasã si prelungitã toamnã a îmbrãcat strai de sãrbãtoare pentru a marca evenimentul petrecut în urma cu 84 de ani. S-au organizat manifestãri care cinstesc evenimentele din toamna si iarna anului 1918. În localul Bibliotecii orãsenesti, au avut loc actiuni sub genericul Unirea-visul de veacuri al românilor, unde profesorul Mãrcut Ioan a evocat semnificatia zilei de 1 Decembrie 1918, pentru românii de pretutindeni. Elevii liceului au prezentat un frumos program artistic sub îndrumarea profesoarei Adela Gorcea, precum si cei din clasa a III a C sub îndrumarea învãtãtoarei Bulea Florinela.
La nivelul Consiliului Local Pâncota a avut loc o sedintã festivã consacratã evenimentului-semnificatia zilei de 1 Decembrie a fost evocatã de profesorul Tomodan Dorel, consilier în Consiliul Local al orasului Pâncota. La aceastã sedintã a participat dl. deputat Dan Ionescu.
Profesoara Viorica Tomodan

SCOALA din PÂNCOTA
PROMITE NOI TALENTE

NCa peste tot si în localitatea Pîncota, scoala primeaza în viata oamenilor. Parintii îsi trimit copiii sa învete, în speranta ca vor deveni persoane importante în societate. Într-adevar, unitatea de învatamânt si implicit profesorii modeleaza elevii, le descopera talente ascunse si contribuie la formarea lor intelectuala. E lesne de înteles ca asimilând informatii, acestora li se deschid orizonturi largi de cunoastere si perspective nebanuite. Scoala din Pîncota înglobeaza 1000 de elevi în cadrul gradinitei, ciclului primar, gimnazial si liceal. Majoritatea elevilor sunt din Pîncota, dar si din împrejurimi. Liceul este dotat cu laboratoare unde elevii pun în practica cunostintele acumulate. Dupa absolvirea liceului, o mare parte din tineri urmeaza cursurile diverselor universitati, atât private cât si de stat.
Unii elevi si-au exprimat dorinta de afirmare înca din timpul liceului, dând dovada de inteligenta si spirit de initiativa. Ei au muncit din greu si au obtinut performante deosebite. I se cuvine toata lauda elevului Cismas Emanuel (XII A), care a obtinut la etapa nationala a Olimpiadei de matematica locul I pe judet, locul I în clasamentul elevilor cuprinsi în programul de promovare a tinerilor performanti si premiul al III-lea pe tara la Olimpiada de matematica.
S-a bucurat de merite deosebite si eleva Coman Emanuela, care în urma cu 5 ani a participat la Olimpiada de istorie, faza pe tara, unde s-a clasat printre primii 20. Rezultatele obtinute dovedesc înca o data ca toti cei care îsi dau silinta sunt rasplatiti pentru efortul lor si li se întrevede un viitor stralucit.
prof. Bîrnetiu Livana

ÎNFRATIRE-COLABORARE

Noua societate care se clãdeste la noi, impune modalitãti noi de colaborare, necesitã relatii alternative pentru gãsirea investitorilor, cu cât mai repede, cu atât mai bine. Datoritã pozitiei geografice, Pâncota are câteva privilegii fatã de alte localitãti din estul tãrii. Este un mare avantaj cã avem conlocuitori care vorbesc bine germanã, englezã, francezã sau maghiarã, pentru cã prin ei întretinem si dezvoltãm mai usor relatii cu strãinii. Investitorii ar aduce capital, tehnologie si locuri de muncã, adicã venituri pentru angajati si pentru comunitate.
Desigur investitorii au pretentiile lor: infrastructurã (drumuri în conditii bune, apã-canalizare, telefon, curent), meserie si calificare, cunoasterea limbilor de circulatie internationalã, mânuirea calculatorului, precum si o legislatie stabilã si convenabilã. Relatiile nu trebuie sã fie doar formale, niste hârtii parafate si semnate, ele trebuie sã aibã continut si eficienta practicã.
Colaborarea cu strãinii a început în anii 1990, cu localitatea francezã Haute Gaulen, de unde s-au primit primit ajutoare substantiale. A urmat localitatea ungarã Nagybanhegyes, aflatã la doar 50 km. de Pâncota. Cu toate cã primarii s-au schimbat în urma alegerilor în ambele localitãti, colaborarea s-a dezvoltat fructuos. La întâlnirile protocolare din Ungaria am fãcut cunostinta cu primarul localitatii Vlcany din Slovacia, iar la slovaci i-am cunoscut pe consilierii si viceprimarul din Neuhoffen, Austria. Acestia din urmã, care vorbesc dealtfel acelasi dialect german ca si primarul nostru Retter Iosif, l-au invitat la ei în primavara anului 2003.
Dar cea mai rodnicã este înfrãtirea orasului Pâncota cu localitãtile Velburg si Rettenberg din Germania. Orasul Pâncota a primit o masinã de pompieri din Velburg si o salvare performantã din Rettenberg, necesarã celor douã localitãti, Pâncota si Mãderat.Colaborarea eficientã are la bazaã relatiile de prietenie dintre câteva persoane, care se înteleg, se cunosc bine si se stimeaza reciproc având o culturã si obiceiuri comune.
Încheiem prezentãrile localitãtilor înfrãtite sperând cãîn viitor aria colaborãrilor se va extinde, vor apãrea noi localitãti care doresc sã ne cunoascã, sã ne viziteze cu plãcere deoarece vor gãsi cu sigurantã oameni harnici, gospodari, adevãrati europeni.

profesor Gulyas Ladislau

TRADITIE

Pentru a cinsti cum se cuvine sãrbãtorile de iarnã, în fiecare an în parcul orasului se desfasoarã un frumos spectacol de colinde. Acest eveniment a ajuns la a III-a editie, dorindu-se sã devinã o traditie a orasului, unde îsi dau întâlnire grupuri de colindãtori ce provin de la bisericile si cultele religioase din orasul Pâncota, satul Mãderat si alte locãlitati vecine. Totodatã primarul orasului nostru, dl. Retter Iosif, în cuvântul domniei sale prezintã realizãrile si nerealizãrile anului ce se încheie si perspectivele de dezvoltare pentru anul urmãtor. În acest an se prezintã cetãtenilor macheta viitoarei steme a orasului Pâncota.

A VENIT MOS CRÃCIUN
Pentru copiii de vârsta prescolarã si scolari mici din orasul Pâncota si satul Mãderat, ziua de 18.12.2002 a fost o zi a darurilor.
Mare le-a fost bucuria celor mici, când la poarta scolii au sosit daruri primite din partea dl. deputat PSD Dan Ionescu, din partea organizatiei Bethany si din partea consilierilor orasului Pâncota, primarului Retter Iosif si viceprimar Pâncotan Ioan Monel.
De aceste daruri s-au bucurat toti copiii de la gradinitã si ciclul primar din orasul Pâncota si satul Mãderat.
Un cuvânt de multumire din partea celor mici pentru cei ce nu i-au uitat, dl. deputat Dan Ionescu si organizatia Bethany precum si celorlalti sponsori din orasul Pâncota.
Darurile primite de copii s-au ridicat la o valoare de peste 100.000.000 lei

ELEKTROKONTAKT ROMÂNIA SRL
PÂNCOTA
În zilele de azi este foarte important ca o comunitate sã beneficieze de investitori de talie europeanã. Orasul Pâncota se poate mândri cu un astfel de investitor - grupul Nexans Autoelectric GmbH din Germania, care a fost adus în localitatea noastrã gratie domnului primar Retter Iosif.
Drept urmare a initiativelor si negocierilor domnului primar, s-a nãscut fabrica de cablaje electrice, amplasatã în partea de est a orasului Pâncota, între Valea Sodomului si piata de animale.
S.C. "Elektrokontact România" S.R.L. sau mai scurt EKR este doar una dintre fabricile grupului Nexans Autoelectric GmbH din Germania, acest grup mai detinând fabrici în Germania, Cehia, S.U.A. si Mexic.
Productia fabricilor din Sântana si din Pâncota, grupate sub denumirea de "Elektrokontact România", este profilatã pe cablaje electrice destinate echipãrii automobilelor unor producãtori de marcã din Europa, cum ar fi: BMW, Daimler-Chrysler, VW-Audi, Renault etc.
Experienta pozitivã acumulatã de-a lungul anilor în Sântana, unde fabrica de cablaje fiinteazã din 1997, a fost fructificatã prin construirea unei noi unitãti de productie la Pâncota.
Meritul si initiativa în gãsirea locului de amplasare al fabricii apartin domnului Retter Iosif, primarul orasului Pâncota care, împreunã cu membrii Consiliului Local, au facilitat obtinerea terenului pentru constructie si apoi au dat o mâna de ajutor la obtinerea avizelor necesare pentru concesionarea terenului.
Fabrica este dotatã la nivel european, dispunând de conditii de muncã excelente. Pe lânga modernele hale de productie si depozitare, care se întind pe o suprafatã de circa 5000 de metri pãtrati, mai existã o centrala termicã proprie, o statie de aer conditionat. De asemenea, mai existã o salã pentru servirea mesei, douã vestiare - unul pentru bãrbati si altul pentru femei - precum si grupuri sanitare care strãlucesc de curãtenie. Toate acestea creeazã o ambiantã deosebit de placutã pentru personalul angajat.
Constructia fabricii a demarat în 2001 si a fost finalizatã si datãîn functiune într-un timp record. Astfel, primul cablaj cu inscriptia "Made in Pâncota" a fost livrat la beneficiari în iunie 2002. Productia a început initial cu personal scolarizat si pregãtit la Sântana si în strãinatate, apoi cu personal angajat si pregãtit direct la Pâncota.
Astãzi la EKR Pâncota lucreaza peste 370 de angajati, iar numãrul acestora va creste în anul urmãtor la 450 - 500. Multi dintre actualii angajati provin din rândul somerilor sau al acelora care nu au mai lucrat niciodatã într-o fabricaã în localitãtile limitrofe, dând posibilitatea unui segment important al populatiei din zonã sã îsi câstige existenta. Angajãrile la EKR Pâncota vor continua si pe parcursul anului viitor, candidatii fiind asteptati pentru probã, de aptitudini în fiecare zi de marti si joi, între orele 14,00 - 16,00.
În urmãtorii ani, capacitatea de productie se va extinde cu încã o halã, amplasatãîn continuarea celei deja existente, EKR Pâncota urmând sã devinã una dintre cele mai mari fabrici de cablaje a grupului Nexans Autoelectric GmbH. Prin aceasta extindere numarul de angajati se va apropia de 1000, având ca o consecinta directã un impact benefic asupra întregii activitãti social - economice a zonei noastre de locuire, în special în ceea ce priveste ocuparea fortei de muncã active.
profesor Zorel - Nicoara Sîrb

ZÂNA CEA BUNA PRIN MÃDERAT

<<Zâna cea Bunã a trecut, într-o zi peste locurile acestea de basm, dintre dealuri, unde oamenii vorbesc o "limbã dulce si frumoasã". Nu mai trecuse de zeci de ani peste aceste tinuturi si uitase ce copii frumosi, ce oameni inimosi si minunati erau pe aici. Îi place Zânei mirosul de cozonaci si de sarmale, gustã si un pahar de vin si stã de vorbã îndelung cu niste copii cu obrajii rosii precum merele din odaia bunicii. Întelese cã nu ar fi rãu sã facã un mic semn cu bagheta ei magicã si asupra satului nostru Mãderat, "creanga de aur", fie si numai pentru ca niciodatã nu stricã o mâna de ajutor.>>
Pare începutul unui basm pentru copii, însã pentru grãdinarii din satul Mãderat, acest basm a devenit realitate. Aceasta Zâna Bunã existã prin intermediul familiei Kern din Rettenburger - Germania. Gândindu-se la cei mici, la grãdinari, binefãcãtorii le-au oferit copiilor, odatã cu începerea anului scolar cele mai frumoase daruri; o gradinitã renovatã, un grup sanitar modern de care putine grãdinite de la sate se pot bucura precum si jucãrii. Nu poti sã nu te bucuri, alãturi de ei - copiii nostri - când vezi cladirea proaspãt renovatã, nu poti sã nu observi zâmbetul copiilor atunci când vãd aceste lucruri noi pentru ei sau când vezi ca totul strãluceste la fel ca stelele de Crãciun.
Însã nimeni nu ne poate spune mai concret cui trebuie sã multumim pentru ce s-a fãcut la Gradinita P.N. Mãderat, decât d-na directoare Maria Ardelean:
"As vrea sã le multumesc acestor oameni de bine, minunati din Germania, familiei Kern care împreunã cu domnul primar al orasului Pâncota, Retter Iosif, au pus în practicã, cu multã tragere de inimã si dragoste pentru copii, dorintele noastre, ale educatoarelor dar mai ales ale copiilor, pentru cã nimic nu se poate face dacã nu este dragoste. Vreau sã le multumesc tuturor muncitorilor, pãrintilor, care au contribuit la modernizarea grãdinitei noastre, care s-au implicat cu multã dragoste, dãruire prin munca, zi-luminã ca grãdinita noastrã sã-i poatã primi pe copii într-o atmosferã de sãrbãtoare, într-un alt climat".
Nu trebuie sã uitam cã procesul de maturizare si responsabilizare a copiilor începe de la grãdinitã. Astfel, câteodata Zânele Bune chiar existã.
Prof. MARIANA LAZAR

A.S. SOIMII PÂNCOTA
--ISTORIC-

Echipa de fotbal SOIMII PÂNCOTA este o echipã cu mare traditie în zona Aradului. Prima atestare documentarã o avem din 1923 (o fotografie datatã). Echipa se numea "Spartak Pîncota" si avea culorile alb-verde. Am informatii însã cã echipa a fost înfiintatã mai demult. În perioada 1923-1938, Spartak Pîncota, a jucat în liga de vest un fel de divizia B, fiind formatã din români, unguri, nemti . Jocurile se desfãsurau pe arena din fata fostului abator (pe piatã)
Jucãtorii se dezechipau la fosta primãrie si se deplasau la teren cu cãrutele, jucãtorii mai cunoscuti erau ; Vãgãlãu, Hipp, Badovici, Pohani. În anul 1938 un grup de fotbalisti schimbã denumirea echipei în "Soimii", vopsesc culoarea verde în negru si deatunci au rãmas culorile alb-negru, acestia au fost; Chebeleu, Vuia, Hegyi, Starth, Pantya,Pacurar, G.Ardelean, Fillo, Torok, Enghelharth. Tot ei au adoptat imnul Soimilor. Echipa a jucat si în campionatul interzonal sau de plasã (un fel de divizia C). Dupã rãzboi s-a fãcut terenul unde este si actualmente, echipa trecând în patronajul fabricii de mobilã jucând în campionatul raional Arad având în componentã pe; Hetman, Ilies, Kaizer, Merle,Geck, Hauptman, Moise, Horvath, Szunega, Cazacu, Csiki,Bodîrlau, Batrîna, Morodan, Ridzi, Huszar. Începînd din 1963 începe munca de amenajare a stadionului sub conducerea fabricii, Dinulescu, Hãlmãgean, Dotzauer, Pista baci si se întinereste masiv lotul de jucãtori cu Trabalka, Baba, Mot, Buda, Liurca, Mot, Retter, Giurgiu, Batrîn, Bunai, Iercosan, Rosu. Zîmbran, care sub conducerea antrenorului Merle Carol cîstigãîn 1967 campionatul raional. Începînd din anul 1976 echipa trece sub patronajul primãriei dar cu sprijinul sindicatelor din intreprinderile orasului, succesele nu întîrzie sã aparã
-1981 si1982 Soimii Pîncota - Campioana Judeteana la copii
-1984 si1986 Soimii Pîncota - Vicecampioana Judeteana la juniori
-1986 Soimii Pîncota - Vicecampioanã la seniori
-1992 Soimii Pîncota - Campioanã Judeteanã la seniori
-1998 Soimii Pîncota - Campioanã Judeteanã la seniori
-2000 Soimii Pîncota - Vicecampioanã Judeteanã la seniori
-1998 echipa de copii particiãa la un turneu în Franta dupã care câstigã turneul " Gheorghe Ola" la Arad si se claseazã pe locul 3 la faza de zonã la Resita-antrenor, Prof. Claudiu Ardelean. Persoane importante în istoria echipei care au contribuit la clasarea pe locul 1 în judet în ultimii 34 de ani
-conducãtori Rosemblum Pop T. ,Vuia C.,Halmagean, Stoian, Dragalina M.,Bernardin.-
-antrenori si jucãtori Vuia, Neamtu, Merle, Buda, Bacos, Sold I.
-jucãtori din Pâncota plecati în divizii superioare Ardelean,Fillo,Geck, Neamtu, Merle, Ceausu, Mot, Liurca, Stoica,Drãucean, Mot I., Bacos. În anii de dupã revolutie echipa si-a putut desfãsura activitatea datoritã sprijinului Consiliului Local si a unor sponsori, Începând cu 2001 Consiliul Local asigurã fondurile necesare pentru desfãsurarea în bune conditii a activitatii fotbalistice.

învãtãtor Simion Buda