Ordinul Ministerului Educatiei si Cercetarii nr. 4747/16.10.2001
CAPITOLUL IDISPOZITII GENERALE
Art.1. Prezentul regulament contine norme privind organizarea si functionarea unitatilor de învatamânt preuniversitar de stat si particular, în conformitate cu Legea învatamântului nr.84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si Legea nr. 128/1997 Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare. Art.2. Respectarea regulamentului este obligatorie pentru inspectorii din Ministerul Educatiei si Cercetarii, din inspectoratele scolare judetene si al municipiului Bucuresti, pentru directori, personalul didactic de predare si instruire practica, personalul didactic auxiliar si nedidactic, elevi si parinti care vin în contact cu unitatea de învatamânt. Art.3. În România, potrivit art.32 din Constitutia României, statul garanteaza fiecarui cetatean dreptul la educatie, indiferent de sex, de rasa, de nationalitate, de apartenenta politica sau religioasa, fara restrictii care ar putea constitui o discriminare sau segregare. Art.4. Statul coordoneaza si sprijina organizarea si functionarea unitatilor de învatamânt de pe teritoriul tarii. Sprijinul acordat de stat nu afecteaza, în limitele legii, independenta institutionala în organizarea si desfasurarea activitatilor proprii. Art. 5. Activitatea de instruire si educatie din cadrul unitatilor de învatamânt se desfasoara potrivit principiilor Declaratiei Universale a Drepturilor Omului ale Conventiei cu privire la Drepturile Copilului si potrivit actelor normative generale si speciale. Art.6. (1) Unitatile de învatamânt sunt organizate si functioneaza în baza legislatiei generale si speciale, a actelor normative elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, a prezentului regulament, a deciziilor inspectoratului scolar judetean/al municipiului Bucuresti si a regulamentului de ordine interioara al fiecarei unitati. (2) Regulamentul de ordine interioara, elaborat împreuna cu reprezentantii organizatiilor sidicale din unitate, cuprinde numai prevederi specifice conditiilor concrete de desfasurare a activitatii în concordanta cu dispozitiile legale în vigoare. Acesta este aprobat prin hotarâre a consiliului profesoral la care participa si personalul auxiliar si nedidactic. Dupa aprobare, acesta trebuie respectat de tot personalul unitatii de învatamânt, de elevi si parinti/tutori. Art. 7. Învatamântul preuniversitar se organizeaza, potrivit legii, dupa caz, în urmatoarele forme de învatamânt: zi, seral, cu frecventa redusa si la distanta. Art.8. Înfiintarea si desfiintarea unitatilor de învatamânt, tipurile si nivelurile de organizare a activitatii de instruire si educare sunt reglementate de Legea învatamântului nr.84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Art.9. În incinta unitatilor de învatamânt preuniversitar sunt interzise, potrivit legii, crearea si functionarea oricaror formatiuni politice, desfasurarea activitatilor de propaganda politica si prozelitism religios, orice forma de activitate care încalca normele generale de moralitate si care pun în pericol sanatatea fizica sau psihica a elevilor, precum si a personalului didactic si nedidactic. Art.10. (1) Anul scolar începe la 1 septembrie si se încheie la 31 august din anul calendaristic urmator. (2) Structura anului de învatamânt, respectiv perioadele de desfasurare a cursurilor, vacantelor si sesiunilor de examene se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei si cercetarii, cu consultarea federatiilor reprezentative la nivel de ramura - învatamânt. (3) În situatii obiective, precum epidemii, calamitati naturale etc., cursurile scolare pot fi suspendate pe o perioada determinata. (4) Suspendarea cursurilor scolare se poate face, dupa caz: a) la nivelul unitatii de învatamânt, la cererea directorului, cu consultarea sindicatelor si cu aprobarea inspectorului scolar general; b) la nivelul grupurilor de unitati din acelasi judet/municipiu Bucuresti, la cererea inspectorului scolar general, cu aprobarea Ministerului Educatiei si Cercetarii. c) la nivel regional sau national prin ordinul ministrului educatiei si cercetarii. (5) Suspendarea cursurilor este urmata de masuri privind parcurgerea integrala a programei scolare pâna la sfârsitul semestrului, respectiv anului scolar. Aceste masuri vor fi stabilite prin decizia directorului unitatii/unitatilor de învatamânt. Art.11. Pentru învatamântul seral, cu frecventa redusa si pentru învatamântul la distanta, structura anului de învatamânt, efectivele colectivelor de elevi si modalitatile de evaluare sunt aceleasi cu cele din învatamântul de zi, cu adaptarile specifice.
CAPITOLUL II ORGANIZAREA UNITATILOR DE ÎNVATAMÂNT
Art.12. Reteaua unitatilor de învatamânt care organizeaza cursuri de zi, serale, cu frecventa redusa si la distanta, precum si planurile de scolarizare se aproba potrivit Legii învatamântului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Unitatile de învatamânt primar si gimnazial sunt obligate sa scolarizeze elevii care au domiciliul pe strazile arondate unitatii scolare respective, în urma unei solicitari scrise, în limita planului de scolarizare si a efectivelor maxime pe clasa, stabilite de lege. Art.13. (1) În învatamântul preuniversitar, formatiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu conform art.158 din Legea învatamântului nr.84/1995, republicata cu modificarile si completarile ulterioare. Activitatea de învatamânt pe grupe de studiu se reglementeaza prin ordin al ministrului educatiei si cercetarii. (2) Studiul disciplinelor de specialitate din învatamântul de arta si sportiv se realizeaza pe clase, pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de M.E.C. (3) Ministerul Educatiei si Cercetarii poate stabili prin reglementari specifice si alte discipline de învatamânt la care predarea se face pe grupe sau individual. Art.14. (1) La înscrierea în învatamântul gimnazial, liceal si profesional, continuitatea studiului limbilor moderne se asigura în functie de oferta educationala a unitatii scolare. (2) La înscrierea în învatamântul liceal si profesional, pentru a evita împartirea excesiva a elevilor în grupe de studiu a unor limbi moderne, directorul unitatii de învatamânt poate interveni, cu acordul parintilor si al elevilor, pentru inversarea ordinii de studiere a celor doua limbi sau chiar pentru schimbarea lor. Art.15. (1) În învatamântul liceal, în cadrul aceluiasi profil/specializare, clasele se constituie în functie de oferta educationala a unitatii de învatamânt, de limbile moderne care se studiaza în unitatea de învatamânt, de optiunile elevilor si de alte criterii proprii cuprinse în regulamentul de ordine interioara. (2) Pentru studiul disciplinelor din Curriculum la decizia scolii, al limbilor moderne sau pentru situatii speciale, clasele pot fi împartite pe grupe. Constituirea de grupe poate fi efectuata numai în situatia în care studiul cu întreaga clasa nu este posibil. (3) O grupa de studiu contine minimum 10 elevi; prin exceptie, inspectoratul scolar judetean/al municipiului Bucuresti poate aproba grupe cuprinzând cel putin 7 elevi. (4) În învatamântul preuniversitar, în situatii speciale, grupele, clasele, anii de studiu sub efectiv, functioneaza cu aprobarea Ministerului Educatiei si Cercetarii. Art.16. (1) În unitatile de învatamânt preuniversitar cursurile se desfasoara, de regula, în unul sau doua schimburi. (2) Învatamântul primar, precum si clasele terminale din învatamântul gimnazial, liceal si profesional functioneaza, de regula, în aceasta ordine, în programul de dimineata. (3) În învatamântul primar, ora de curs este de 45 de minute cu o pauza de 15 minute dupa fiecare ora si o pauza de 20 de minute dupa cea de-a doua ora de curs. (4) În situatiile în care clasele I-IV functioneaza împreuna cu clasele din alte cicluri de învatamânt ora de curs este de 50 de miute, iar în ultimele cinci minute învatatorii organizeaza activitati recreative. (5) Pentru clasele din învatamântul gimnazial, liceal, profesional si postliceal, ora de curs este de 50 de minute cu o pauza de 10 minute dupa fiecare ora; dupa a treia ora de curs se poate stabili o pauza de 15 minute. (6) În situatii speciale si pe o perioada determinata, durata orelor de curs si durata pauzelor pot fi modificate, cu aprobarea inspectorului scolar general, la propunerea consiliului de administratie al unitatii de învatamânt.
CAPITOLUL III CONDUCEREA UNITATILOR DE ÎNVATAMÂNT
Sectiunea 1 Dispozitii generale
Art.17. (1) Conducerea unitatilor de învatamânt preuniversitar este asigurata în conformitate cu prevederile art. 126 si 145 din Legea învatamântului nr.84/1995, republicata cu modificarile si completarile ulterioare si ale art. 20, 22, 23, 109 si 110 din Legea nr. 128/1997, cu modificarile si completarile ulterioare. (2) Potrivit art.145 alin. (6) din Legea învatamântului nr.84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, în fiecare unitate de învatamânt cu personalitate juridica sau pe grupuri de unitati, se constituie câte un consiliu scolar, care decide si raspunde de realizarea politicii educationale la nivel local. Initiativele locale respecta politica educationala elaborata la nivel national.
Sectiunea a 2- a Directorul
Art.18. Drepturile si obligatiile directorului unitatii de învatamânt sunt cele prevazute în art. 51 si art. 109 din Legea nr. 128/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, art.145 aliniatele (1) si (3) din Legea învatamântului nr.84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, în actele normative elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, în dispozitiile inspectoratului scolar judetean/al municipiului Bucuresti, precum si în prezentul regulament si în regulamentul de ordine interioara. Art.19 . (1) Directorul este subordonat inspectoratului scolar judetean/ al municipiului Bucuresti, reprezentat prin inspectorul scolar general. Fisa postului si fisa de evaluare ale directorului sunt elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii. (2) Directorul beneficiaza de indemnizatie de conducere, conform art. 51 alineatele (1) si (3) din Legea nr. 128/1997, cu modificarile si completarile si reglementarilor Ministerului Educatiei si Cercetarii. (3) Norma didactica de predare a directorului si/ sau degrevarea de ore a acestuia se stabilesc prin fisa postului, în baza normelor metodologice aprobate de Ministerul Educatiei si Cercetarii. (4) Perioada concediului anual de odihna al directorului se aproba de inspectorul scolar general. (5) Directorul trebuie sa manifeste loialitate fata de scoala, credibilitate si responsabilitate în deciziile sale, încredere în capacitatile angajatilor, sa încurajeze si sa sustina colegii în vederea motivarii pentru formare continua si pentru crearea în unitate a unui climat optim desfasurarii procesului de învatamânt. (6) Directorul unitatii de învatamânt cu personalitate juridica care are compartiment financiar-contabil propriu sau prin care se realizeaza si evidenta contabila sintetica si analitica si executia bugetara a altor unitati de învatamânt, este, de drept, directorul acestui compartiment. Personalul compartimentului financiar-contabil este subordonat directorului si îsi desfasoara activitatea conform atributiilor stabilite de acesta prin fisa postului. (7) Directorul are drept de îndrumare si control asupra activitatii întregului personal salariat al unitatii de învatamânt; el colaboreaza cu personalul cabinetului medical si stomatologic. (8) Vizitarea unitatii de învatamânt, asistenta la ore sau la activitati extrascolare, efectuate de catre persoane din afara unitatii scolare se face numai cu aprobarea directorului, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Fac exceptie de la aceasta prevedere reprezentantii institutiilor cu drept de control asupra scolii. Art.20. (1) Directorul este presedintele consiliului profesoral si al consiliului de administratie, în fata carora prezinta rapoarte semestriale si anuale. (2) În cazul în care hotarârile acestor organisme încalca prevederile legale, directorul are dreptul sa interzica aplicarea lor, informând în acest sens, în termen de 3 zile, inspectorul scolar general. (3) Directorul numeste, prin decizie, componenta comisiilor examenelor de corigente, amânari sau diferente. Presedinte al acestor comisii este directorul sau directorul adjunct. Art.21. În realizarea functiei de conducere, directorul are urmatoarele atributii: a)coordoneaza elaborarea proiectului de dezvoltare pe termen mediu al unitatii de învatamânt prin care se stabileste politica educationala a acesteia; b) poate lansa proiecte de parteneriat cu scoli similare din Uniunea Europeana sau din alte zone. c) emite decizii si note de serviciu care vizeaza realizarea obiectivelor politicii educationale si de dezvoltare institutionala; d) propune inspectorului scolar general proiectul planului de scolarizare aprobat de consiliul de adminstratie si de consiliul profesoral; e) numeste învatatorii si dirigintii la clase, la propunerea comisiilor si catedrelor metodice, potrivit principiului continuitatii si performantelor educationale; f) stabileste componenta formatiunilor de studiu; g) numeste echipa de întocmire a orarului unitatii de învatamânt, pe care îl verifica si îl aproba; h) în baza propunerilor primite, numeste sefii catedrelor si ai comisiilor metodice, ai compartimentelor functionale, ai comisiilor si colectivelor pe domenii si solicita avizul consiliului profesoral cu privire la programele de activitate ale acestora; i) propune consiliului profesoral, spre aprobare, cadrele didactice care sa faca parte din consiliul de administratie si solicita consiliului elevilor si consiliului reprezentativ al parintilor desemnarea unui reprezentant în consiliul de administratie al unitatii de învatamânt; j) stabileste atributiile sefilor catedrelor si ai comisiilor metodice, ai colectivelor pe domenii, precum si responsabilitatile membrilor consiliului de administratie k) vizeaza fisele posturilor pentru personalul din subordine, conform legii si contractului colectiv de munca; l) elaboreaza, cu consultarea sefilor de catedre /comisii metodice, proiectele de încadrare pe discipline de învatamânt, urmarind respectarea principiului continuitatii; m) asigura, prin sefii catedrelor si ai comisiilor metodice, aplicarea planului de învatamânt, a programelor scolare si a metodologiei privind evaluarea rezultatelor scolare; n) elaboreaza instrumente interne de lucru utilizate în îndrumarea si controlul activitatii; o) elaboreaza instrumente de evaluare a întregii activitati desfasurate în unitatea de învatamânt, cu avizul consultativ al sindicatelor; p) controleaza, cu sprijinul sefilor de catedra, calitatea procesului instructiv-educativ. În cursul unui an scolar directorul efectueaza cel putin 120 de asistente la ore, astfel încât fiecare cadru didactic sa fie asistat cel putin o data pe an. La asistentele efectuate sau la unele activitati ale catedrelor, directorul este însotit, de regula, de seful de catedra; q) monitorizeaza activitatea de formare continua a personalui didactic, didactic-auxiliar si nedidactic; r) aproba graficul serviciului pe scoala al personalului didactic si al elevilor; atributiile acestora sunt precizate în regulamentul de ordine interioara al unitatii de învatamânt; s) aproba graficul desfasurarii tezelor semestriale; t) coordoneaza activitatile de pregatire organizate de cadrele didactice cu rezultate deosebite, pentru elevii care participa la olimpiade, concursuri si festivaluri nationale si internationale; u) aproba regulamentele de functionare a cercurilor, asociatiilor stiintifice, tehnice, sportive si cultural-artistice ale elevilor din unitatea de învatamânt; Art.22. Directorul, în calitate de angajator, are urmatoarele atributii: a) încheie contracte individuale de munca cu personalul angajat si aproba concediile de odihna ale personalului didactic, didactic auxiliar si nedidactic; b) aproba concediu fara plata, si zilele libere platite, conform Legii nr. 128/1997, cu modificarile si completarile ulterioare si contractului colectiv de munca pentru întregul personal si asigura suplinirea acestuia; c) consemneaza în condica de prezenta absentele si întârzierile de la ore ale personalului didactic de predare si de instruire practica, precum si ale personalului didactic auxiliar si nedidactic de la programul de lucru; d) atribuie prin decizie interna orele ramase neocupate personalului didactic titular, personalului asociat sau cadrelor didactice pensionate, în regim de cumul sau plata cu ora; e) numeste si elibereaza din functie personalul didactic auxiliar si nedidactic, conform legislatiei; f) coordoneaza comisia de salarizare si aproba trecerea personalului salariat al unitatii de învatamânt de la o gradatie salariala la alta, în conditiile prevazute de legislatia în vigoare. Art.23. Directorul unitatii de învatamânt, în calitate de evaluator, are urmatoarele atributii: a) informeaza inspectoratul scolar cu privire la rezultatele de exceptie ale personalului didactic, pe care îl propune pentru conferirea distinctiilor si premiilor, conform art.112-114 din Legea 128/1997, cu modificarile si completarile ulterioare. b) apreciaza personalul didactic de predare si de instruire practica la inspectiile pentru obtinerea gradelor didactice, precum si pentru acordarea salariului de merit si a gradatiilor de merit; Art.24. Directorul unitatii de învatamânt, în calitate de ordonator tertiar de credite, raspunde de: a) elaborarea proiectului de buget propriu; b) urmarirea modului de încasare a veniturilor; c) necesitatea, oportunitatea si legalitatea angajarii si utilizarii creditelor bugetare, în limita si cu destinatia aprobate prin bugetul propriu; d) integritatea bunurilor aflate în administrare; e) organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a bilanturilor contabile si a conturilor de executie bugetara. Art.25. Directorul unitatii de învatamânt îndeplineste si urmatoarele atributii: a) numeste si controleaza personalul care raspunde de sigiliul scolii si de completarea carnetelor de munca; b) raspunde de întocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea, completarea si gestionarea actelor de studii; c) raspunde de întocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea, completarea, modificare, rectificarea si gestionarea documentelor de evidenta scolara; d) raspunde de utilizarea, pastrarea si modernizarea bazei materiale a unitatii de învatamânt, coordoneaza activitatea din internat si de la cantina; e) se preocupa de atragerea de resurse extrabugetare, precum : sponsorizari, donatii, prestari de servicii, cursuri de reconversie profesionala, consultanta, microproductie, colectarea de materiale, închirieri, taxe etc., si de lansarea de proiecte cu finantare interna sau externa; f) raspunde de corectitudinea încadrarii personalului si de întocmirea, la termen, a statelor lunare de plata a drepturilor salariale; g) solicita consiliului reprezentativ al parintilor aprobarea acelor cheltuieli care vizeaza conservarea patrimoniului, modernizarea bazei materiale, reparatii, îmbogatirea fondului de carte al bibliotecii, stimularea elevilor capabili de performante scolare, precum si a celor cu situatie materiala precara, din fondurile gestionate de consiliul reprezentativ al parintilor; h) raspunde de asigurarea manualelor scolare pentru elevii din învatamântul obligatoriu, conform prevederilor Legii învatamântului nr.84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare; asigura conditiile necesare profesorilor pentru studierea si alegerea manualelor pentru elevi; i) asigura, prin diriginti/învatatori, distribuirea carnetelor pentru plata alocatiei de stat pentru copii si raspunde de stabilirea necesarului de burse scolare la nivelul unitatii de învatamânt, conform legislatiei în vigoare. j) raspunde de respectarea normelor de igiena scolara, de protectie a muncii, de protectie civila si de paza contra incendiilor. k) aplica sanctiuni pentru abaterile disciplinare savârsite de personalul unitatii de învatamânt, în limita prevederilor legale în vigoare; l) aplica sanctiunile prevazute de prezentul regulament si de regulamentul de ordine interioara pentru abaterile disciplinare savârsite de elevi. Art.26. Anual, la solicitarea inspectorului scolar general al inspectoratului scolar judetean/al municipiului Bucuresti sau a ministrului educatiei si cercetarii, directorul înainteaza un raport general privind starea învatamântului din unitatea de învatamânt pe care o conduce. Art.27. În comunele si orasele mici, cu mai multe unitati de învatamânt, directorul uneia dintre acestea poate primi din partea inspectorului scolar general atributii de coordonare a activitatii din cadrul celorlalte scoli, în conditii stabilite de Ministerul Educatiei si Cercetarii. Art.28. (1) Directorul adjunct îndeplineste atributiile delegate de catre director pe perioade determinate, precum si pe cele stabilite prin regulamentul de ordine interioara al unitatii de învatamânt, cu exceptia dreptului de a semna documentele contabile si actele de studii. Numarul directorilor adjuncti se stabileste conform normativelor Ministerului Educatiei si Cercetarii. (2) În unitatile de învatamânt gimnazial, liceal si profesional, functioneaza un profesor coordonator, echivalent cu directorul adjunct, care raspunde de domeniul educativ, scolar si extrascolar. Metodologia numirii, atributiile si competentele acestuia sunt stabilite de Ministerul Educatiei si Cercetarii. (3) Directorul adjunct îsi desfasoara activitatea în subordinea directorului care îi elaboreaza fisa postului, îi evalueaza activitatea si îi acorda calificativul anual; acesta raspunde în fata directorului, a consiliului profesoral, a consiliului de administratie si a organelor de control pentru activitatea proprie, conform fisei postului.
Sectiunea a 3-a Consiliul profesoral
Art.29. (1) Consiliul profesoral este alcatuit din totalitatea personalului didactic de predare si de instruire practica, titular si suplinitor si are rol de decizie în domeniul instructiv-educativ. Personalul didactic auxiliar al unitatii de învatamânt poate participa la sedintele consiliului profesoral, atunci când se discuta probleme referitoare la activitatea acestuia. (2) La sedintele consiliului profesoral directorul poate invita, în functie de tematica dezbatuta, reprezentanti ai parintilor, ai consiliului elevilor, ai autoritatilor locale sau ai partenerilor sociali. (3) Consiliul profesoral se întruneste la începutul si la sfârsitul fiecarui semestru sau ori de câte ori directorul unitatii de învatamânt considera necesar. (4) Consiliul profesoral poate fi convocat în sedinta extraordinara si la cererea a minimum o treime din numarul membrilor sai. (5) Participarea la sedintele consiliului profesoral este obligatorie pentru cadrele didactice; absenta nemotivata de la aceste sedinte se considera abatere disciplinara. (6) Dezbaterile din consiliul profesoral sunt consemnate într-un registru special de procese – verbale, de catre secretarul acestui consiliu, numit de directorul unitatii de învatamânt. Art.30. Consiliul profesoral are urmatoarele atributii: a) dezbate si aproba proiectul planului de dezvoltare pe termen mediu al unitatii de învatamânt, prezentat de director; b) dezbate si aproba rapoartele de activitate si programele semestriale, precum si planul anual de activitate ; c) alege cadrele didactice care fac parte din consiliul de administratie; d) propune directorului componenta comisiilor/catedrelor metodice din unitatea de învatamânt; e) valideaza raportul privind situatia scolara semestriala si anuala prezentata de diriginte, precum si situatia scolara dupa încheierea sesiunii de amânari, diferente si corigente; f) numeste comisiile de cercetare a faptelor ce pot constitui abateri disciplinare, savârsite de personalul didactic de predare si didactic auxiliar, conform dispozitiilor art. 119 din Legea nr. 128/1997, cu modificarile si completarile ulterioare; g) stabileste sanctiuni disciplinare, pe baza raportului comisiei de cercetare, pentru personalul didactic de predare si instruire practica, personalul didactic auxiliar, conform prevederilorLegii nr. 128/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, prezentului regulament si regulamentului de ordine interioara. h) decide asupra aplicarii sanctiunilor disciplinare pentru elevi; i) decide asupra acordarii recompenselor pentru elevi, personal didactic de predare si instruire practica si personal didactic auxiliar, conform Legii nr. 128/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, prezentului regulament si regulamentului de ordine interioara; j) valideaza notele la purtare mai mici de 7; k) stabileste, prin vot, disciplinele optionale care se predau în scoala; l) aproba proiectul planului de scolarizare; m) aproba proiectele curriculare care se dezvolta în scoala; n)formuleaza aprecieri sintetice privind activitatea personalului didactic de predare si de instruire practica care solicita acordarea salariului sau a gradatiei de merit, pe baza raportului de autoevaluare a activitatii desfasurate; o) aproba regulamentul de ordine interioara al unitatii de învatamânt, elaborat împreuna cu reprezentantii organizatiilor sindicale din respectiva unitate, în sedinta extraordinara la care participa si personalul didactic auxiliar si nedidactic. Art.31. (1) Sedintele consiliului profesoral al unitatii de învatamânt se constituie legal în prezenta a 2/3 din numarul total al membrilor. (2) Hotarârile se iau prin vot, cu cel putin jumatate plus unu din numarul total al membrilor si sunt obligatorii pentru întregul personal al unitatii de învatamânt.
Sectiunea a 4-aConsiliul de administratie
Art.32. (1) Consiliul de administratie functioneaza conform prevederilor art.145 alin.(3) si (4) din Legea învatamântului nr.84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare si ale prezentului regulament. (2) Consiliul de administratie are rol de decizie în domeniul administrativ. Art.33. Atributiile consiliului de adminsitratie sunt: a) asigura respectarea prevederilor Legii învatamântului nr.84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Legii nr. 128/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, ale actelor normative emise de Ministerul Educatiei si Cercetarii si ale deciziilor inspectorului scolar general al inspectoratului scolar judetean/al municipiului Bucuresti; b) elaboreaza strategia educationala pe termen scurt; c) elaboreaza regulamentul de ordine interioara al unitatii de învatamânt, împreuna cu reprezentantii organizatiilor sindicale din unitatea de învatamânt; d) elaboreaza, împreuna cu sindicatele, fisele si criteriile de evaluare specifice unitatii de învatamânt pentru personalul nedidactic, în vederea acordarii calificativelor anuale, primelor lunare si salariilor de merit; e) stabileste calificative anuale pentru întregul personal pe baza propunerilor sefilor catedrelor/comisiilor metodice; f) aproba, la propunerea directorului, acordarea salariului de merit pentru personalul didactic si pentru ceilalti membri ai colectivului. Pentru personalul didactic de predare si de instruire practica, aprobarea se acorda pe baza aprecierilor sintetice ale consiliului profesoral si cu respectarea metodologiei specifice; g) stabileste acordarea premiilor lunare pentru personalul unitatii de învatamânt; h) stabileste perioadele concediului de odihna pe baza cererilor individuale scrise ale personalului unitatii de învatamânt, a propunerilor directorului si în urma consultarii sindicatelor; i) stabileste componenta si atributiile comisiilor de lucru din unitatea de învatamânt; j) controleaza periodic parcurgerea materiei si evaluarea ritmica a elevilor, solicitând rapoarte sintetice din partea sefilor de catedre/comisii metodice; k) aproba acordarea burselor scolare conform legislatiei în vigoare; l) analizeaza si propune spre aprobarea inspectoratului scolar judetean/al municipiului Bucuresti proiectul planului anual de venituri si cheltuieli întocmit de director si contabilul sef, pe baza solicitarilor sefilor catedrelor/comisiilor metodice si ale compartimentelor functionale; m) hotaraste strategia de realizare si gestionare a resurselor financiare extrabugetare conform legislatiei în vigoare. Art.34. Membrii consiliului de administratie coordoneaza si raspund de domenii de activitate, pe baza delegarii de sarcini realizate de director. Art.35. (1) Consiliul de administratie al unitatii de învatamânt este format, potrivit legii, din 5-11 membri, între care: a) directorul unitatii de învatamânt; b) directorul adjunct/directorii adjuncti; c) contabilul-sef; d) cadre didactice alese de consiliul profesoral; e) reprezentanti ai parintilor, ai administratiei publice locale, ai consiliului elevilor din licee si scoli postliceale, f) reprezentanti ai agentilor economici care asigura baza materiala pentru practica, dupa caz. (2) Personalul didactic de predare si de instruire practica, din componenta consiliului de administratie este ales de consiliul profesoral, la propunerea directorului sau a celorlalti membri ai acestuia, dintre cadrele didactice care au calitati manageriale si performante profesionale deosebite. (3) Presedintele consiliului de administratie este directorul unitatii de învatamânt. (4) La sedintele consiliului de adminsitratie în care se dezbat probleme ale elevilor sunt invitati si reprezentanti ai acestora. (5) La sedintele consiliului de administratie participa, cu statut de observator, liderul sindical din unitatea de învatamânt. Punctul de vedere al liderului sindical se mentioneaza în procesul verbal al sedintei. (6) În functie de problematica discutata, directorul poate invita la sedinta consiliului de administratie si alti reprezentanti ai administratiei publice locale, ai agentilor economici, cu rol de observatori. (7) Secretarul consiliului de administratie este numit de director dintre membrii acestuia, având atributia de a consemna, într-un registru special, procesele-verbale ale sedintelor. Art.36. (1) Consiliul de administratie se întruneste lunar sau ori de câte ori considera necesar directorul sau o treime din membrii acestuia si este legal constituit în prezenta a cel putin 2/3 din numarul membrilor sai. (2) Hotarârile consiliului de administratie se iau prin vot deschis, cu jumatate plus unu din numarul membrilor componenti ai acestuia.
Sectiunea a 5-aCatedrele/comisiile metodice
Art.37. (1) Catedrele/comisiile metodice se constituie din minimum patru membri, pe discipline de studiu, pe discipline înrudite sau pe arii curriculare. (2) În învatamântul primar, catedrele/comisiile metodice se constituie pe ani de studiu, pe grupe de clase sau pe ciclu de învatamânt. Art.38. Atributiile catedrelor/comisiilor metodice sunt urmatoarele: a) elaboreaza propunerile pentru oferta educationala a unitatii de învatamânt si strategia acesteia, cuprinzând obiective, finalitati, resurse materiale si umane, curriculum la decizia scolii; b) elaboreaza programe de activitati semestriale si anuale; c) consiliaza cadrele didactice în procesul de elaborarea a proiectarii didactice si a planificarilor semestriale; d) elaboreaza instrumentele de evaluare si notare; e) analizeaza periodic performantele scolare ale elevilor; g) monitorizeaza parcurgerea programei la fiecare clasa si modul în care se realizeaza evaluarea elevilor; f) organizeaza si raspunde de desfasurarea recapitularilor finale; g) organizeaza activitati de pregatire speciala a elevilor pentru examene si concursuri scolare; h) stabileste, împreuna cu seful de catedra, atributiile fiecarui membru al catedrei/comisiei metodice; i) evalueaza împreuna cu seful de catedra activitatea fiecarui membru al catedrei/comisiei metodice si propune consiliului de administratie calificativele anuale ale acestora, în baza unui raport motivat; j) organizeaza activitati de formare continua si de cercetare pedagogica specifice unitatii de învatamânt, lectii demonstrative, schimburi de experienta etc.; n) seful de catedra sau un membru desemnat de acesta efectueaza asistente la lectiile personalului didactic de predare si de instruire practica din cadrul catedrei, cu precadere la stagiari si la cadrele didactice nou venite în unitatea de învatamânt; o) elaboreaza informari semestriale asupra activitatii catedrei/comisiei metodice. Art.39. (1) Seful catedrei/comisiei metodice raspunde în fata directorului si a inspectorului de specialitate de activitatea profesionala a membrilor acesteia. (2) Seful catedrei/comisiei are obligatia de a participa la toate actiunile initiate de director si de a efectua asistente la ore, în special la profesorii stagiari, la cei nou veniti, sau la cei unde se constata disfunctii în procesul de predare-învatare sau în relatia profesor-elev. (3) Sedintele catedrei/comisiei metodice se tin lunar, dupa o tematica aprobata de directorul unitatii de învatamânt sau ori de câte ori directorul sau membrii catedrei/comisiei considera ca este necesar.
Sectiunea a 6-a Consiliul clasei
Art.40. (1) Consiliul clasei este constituit din totalitatea personalului didactic de predare si de instruire practica care preda la clasa respectiva, din cel putin un parinte delegat al comitetului de parinti al clasei si din liderul elevilor clasei respective. (2) Presedintele consiliului clasei este învatatorul/dirigintele. Art.41 . Consiliul clasei îsi desfasoara activitatea la nivelul fiecarei clase având ca principale obiective: a) armonizarea cerintelor educative ale personalului didactic de predare si instruire practica cu solicitarile elevilor si parintilor; b) evaluarea progresului scolar al elevului; c) stimularea elevilor cu un ritm lent de învatare; d) organizarea de activitati suplimentare cu elevii capabili de performante scolare. Art.42. Consiliul clasei are urmatoarele atributii: a) analizeaza, semestrial, progresul scolar si comportamentul fiecarui elev; b) analizeaza volumul temelor pentru acasa; c) stabileste masuri educationale comune pentru elevii cu probleme de învatare sau de comportament si pentru elevii cu rezultate deosebite; d) stabileste notele la purtare pentru toti elevii clasei, în functie de comportarea generala a acestora în unitatea de învatamânt si în afara acestora si propune consiliului profesoral validarea notelor mai mici de 7,00; e) propune recompense pentru elevii cu rezultate deosebite; f) participa la întâlniri cu parintii sau cu parintii si elevii cel putin o data pe an, de preferinta în cursul semestrului I si, în situatii deosebite, la solicitarea învatatorului/dirigintelui ; g) propune, dupa caz, dirigintelui, directorului, consiliului profesoral, sanctiunile disciplinare prevazute pentru elevi de prezentul regulament si de regulamentul de ordine interioara; h) elaboreaza raportul scris asupra situatiei scolare a elevilor clasei, la sfârsitul semestrului si al anului scolar; acesta va fi prezentat de presedintele consiliului clasei în fata consiliului profesoral, spre validare. Art.43. Consiliul clasei se întruneste la sfârsitul fiecarui semestru si ori de câte ori directorul, dirigintele sau membrii acestuia considera necesar. Art.44. (1) Coordonarea activitatii claselor de elevi se realizeaza prin învatatori/diriginti numiti de directorul unitatii de învatamânt dintre cadrele didactice de predare si de instruire practica de prestigiu si cu experienta, care predau la clasa respectiva. (2) Functia de diriginte devine obligatorie pentru personalul didactic învestit de director cu aceasta responsabilitate. (3) Învatatorul/dirigintele îsi proiecteaza si îsi desfasoara activitatea potrivit sarcinilor prevazute de planul anual al unitatii de învatamânt si în acord cu particularitatile educationale ale clasei respective. (4) Învatatorul/dirigintele întocmeste dupa consultarea profesorilor clasei, a parintilor si elevilor, planificarea semestriala si anuala care va cuprinde componentele activitatii educative în acord cu problemele specifice ale colectivului de elevi, precum si cu programa elaborata de Ministerul Educatiei si Cercetarii. (5) Învatatorul/dirigintele are obligatia sa cunoasca si sa respecte, împreuna cu elevii si parintii acestora, legislatia în vigoare, prevederile prezentului regulament si ale regulamentului de ordine interioara. Art.45. Învatatorul/dirigintele are urmatoarele atributii: a) coordoneaza activitatea consiliului clasei; b) numeste, prin consultarea elevilor, liderul elevilor clasei; repartizeaza sarcini si organizeaza împreuna cu acesta colectivul de elevi al clasei; c) colaboreaza cu toti profesorii clasei si, dupa caz, cu consilierul scolar în vederea armonizarii influentelor educative si pentru a asigura sintalitatea clasei de elevi; d) preia pe baza de proces-verbal, sala de clasa în care îsi desfasoara activitatea elevii carora le este diriginte si raspunde de pastrarea si modernizarea acesteia; e) aduce la cunostinta elevilor si parintilor prevederile prezentului regulament si ale regulamentului de ordine interioara; f) organizeaza, împreuna cu consilierul scolar, actiuni de orientare scolara si profesionala; g) prezinta elevilor din clasele terminale prevederile referitoare la examenele de capacitate, de bacalaureat, la admiterea în licee si scoli profesionale; h) urmareste frecventa elevilor, cerceteaza cauzele absentelor unor elevi si ia masurile corespunzatoare; i) motiveaza absentele elevilor pe baza certificatelor avizate de cabinetul medical al scolii, precum si în baza cererilor personale, motivate, ale parintilor acestora, aprobate de director; j) analizeaza periodic situatia la învatatura a elevilor, monitorizeaza îndeplinirea îndatoririlor scolare de catre toti elevii, initiaza cu consiliul clasei programe de consultatii cu parintii; k) sprijina organizarea si desfasurarea activitatilor elevilor în afara clasei si a scolii; l) informeaza, în scris, familiile elevilor cu situatie scolara neîncheiata, a celor corigenti, repetenti sau sanctionati disciplinar; m) stabileste, împreuna cu consiliul clasei, nota la purtare a fiecarui elev si prezinta în scris consiliului profesoral propunerile de notare mai mici de 7,00 pentru elevii care au savârsit abateri grave; n) felicita, în scris, parintii sau tutorii elevilor pentru rezultatele exceptionale obtinute de copiii lor la învatatura sau în cadrul activitatilor extrascolare; înmâneaza elevilor diplome si premii la festivitatea fiecarui sfârsit de an scolar; o) organizeaza întâlniri si discutii cu parintii, care se pot desfasura pe grupe individuale sau în plen; p) propune consiliului de administratie acordarea de alocatii si burse elevilor, în conformitate cu legislatia în vigoare; q) aplica, pe baza consultarii cu directorul, sanctiunile prevazute în prezentul regulament si propune spre aprobare consiliului profesoral celelalte sanctiuni; r) recomanda spre aprobare directorului participarea organizata a elevilor la activitati în cluburi si asociatii sportive, cultural-artistice si stiintifice în afara scolii; s) completeaza catalogul clasei si raspunde de exactitatea datelor înscrise si de starea fizica a acestuia; t) calculeaza media generala semestriala si anuala a fiecarui elev, stabileste clasificarea elevilor la sfârsitul anului scolar, propune acordarea premiilor, recompenselor si distinctiilor potrivit prevederilor prezentului regulament si ale regulamentului de ordine interioara; consemneaza în carnetele de elev mediile semestriale si anuale. u) proiecteaza, organizeaza si desfasoara activitati educative, de consiliere si de orientare scolara si profesionala în functie de particularitatile colectivului de elevi; v) prezinta, spre validare, consiliului profesoral raportul scris asupra situatiei scolare si comportamentale a elevilor la sfârsitul semestrului/anului scolar.
CAPITOLUL IV CONSILIUL SCOLAR
Art. 46. (1) Consiliul scolar se poate constitui, potrivit legii, în fiecare unitate de învatamânt cu personalitate juridica. (2) Consiliul scolar se poate constitui si pe grupuri de scoli dintr-o localitate, pe localitati sau pe grupe de localitati. (3) În localitatile centre de judete pot functiona consilii scolare pentru scolile generale, pentru liceele teoretice, pentru grupurile scolare, pentru liceele vocationale etc. Art. 47. (1) Consiliul scolar are urmatoarea componenta: directorii unitatilor de învatamânt, cadre didactice, parinti, elevi de liceu, primari si alti reprezentanti ai administratiei publice, ai cultelor, ai agentilor economici, ai organizatiilor neguvernamentale etc. (2) Consiliul scolar este format din 11-15 membri. Presedintele consiliului scolar este ales pe o perioada de un an scolar dintre membrii consiliului. Membrii din consiliul scolar sunt propusi de institutiile/întreprinderile solicitate de directorii de scoli si primari. Art. 48. (1) Consiliul scolar urmareste realizarea politicii educationale la nivel local. (2) Consiliul scolar are urmatoarele atributii: a) analizeaza dezvoltarea sociala, economica si culturala la nivelul localitatii si judetului, iar informatia obtinuta o utilizeaza pentru fundamentarea planului de scolarizare, pe care îl avizeaza; b) analizeaza piata muncii din localitate si judet si propune pregatirea elevilor în domeniile cerute de zona respectiva; c) verifica gradul de cuprindere a claselor în fiecare unitate de învatamânt si initiaza masuri de sprijinire a scolii în rezolvarea acestor probleme; d) initiaza masuri în afara unitatilor de învatamânt, pentru scolarizarea tuturor elevilor din învatamântul obligatoriu de 9 ani; e) sprijina unitatile de învatamânt în dotarea cu materiale didactice, în asigurarea coditiilor corespunzatoare de învatatura pentru elevi; f) poate propune unitatilor de învatamânt discipline si domenii care sa se studieze prin curriculumul la decizia scolii; g) urmareste si sprijina cuprinderea în liceu, scoala profesionala si de ucenici a tuturor absolventilor învatamântului obligatoriu, precum si încadrarea într-o activitate a absolventilor de liceu. CAPITOLUL V EVALUAREA
Sectiunea 1Evaluarea rezultatelor elevilor
Art.49. Evaluarea rezultatelor la învatatura se realizeaza în mod ritmic pe parcursul semestrelor sau în vacantele scolare, conform prevederilor Ministerului Educatiei si Cercetarii. Art.50. Fiecare semestru cuprinde si perioade de consolidare si de evaluare a competentelor dobândite de elevi. În aceste perioade se urmareste: a) ameliorarea rezultatelor procesului de predare-învatare; b) fixarea si sistematizarea cunostintelor; c) stimularea elevilor cu ritm lent de învatare sau cu alte dificultati în dobândirea cunostintelor; d) stimularea pregatirii elevilor capabili de performanta. Art.51. Instrumentele de evaluare se stabilesc în functie de vârsta si particularitatile psiho-intelectuale ale elevilor si de specificul fiecarei discipline. Acestea pot fi: a) lucrari scrise; b) activitati practice; c) referate si proiecte; d) interviuri; e) portofolii; f) alte instrumente stabilite de catedrele/comisiile metodice si aprobate de director sau elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii si de inspectoratul scolar judetean/al municipiului Bucuresti. Art.52. (1) În învatamântul preuniversitar, evaluarile se concretizeaza, de regula, prin note de la 10 la 1. (2) În clasele din învatamântul primar, aprecierea rezultatelor elevilor se face prin calificative sau alte forme de apreciere, conform reglementarilor Ministerului Educatiei si Cercetarii. (3) Notele/calificativele acordate se comunica elevilor, se trec în catalog si în carnetul de elev de catre profesorul/învatatorul care le acorda. în planul (4) Numarul de note acordate fiecarui elev, la fiecare disciplina de studiu, exclusiv nota de la teza, trebuie sa fie cel putin egal cu numarul de ore saptamânal prevazut de învatamânt, cu exceptia disciplinelor cu o ora pe saptamâna la care numarul minim de note/calificative este de doua.
(5) Elevii în situatie de corigenta vor avea cu cel putin o nota/ un calificativ în plus fata de numarul de note/calificative prevazut la alin. (4) al prezentului articol, ultima nota/ultimul calificativ fiind acordat, de regula, în ultimele doua saptamâni ale semestrului. (6) Disciplinele la care se sustin teze se stabilesc de Ministerul Educatiei si Cercetarii. În învatamântul postliceal, la unele specializari, tezele pot fi înlocuite cu elaborarea unor microproiecte. • Tezele se sustin începând cu a doua jumatate a semestrului. (8) Notele la teze, cu o pondere de 25% din media semestriala, se analizeaza cu elevii într-o ora special destinata si se trec în catalog cu cel putin doua saptamâni înaintea închiderii semestrului. (9) Tezele se pastreaza în scoala pâna la sfârsitul anului scolar si pot fi consultate de parintii elevilor în prezenta profesorului care preda disciplina de studiu respectiva.
Sectiunea a 2-a Încheierea situatiei scolare
Art.53. (1) La sfârsitul fiecarui semestru si la încheierea anului scolar, învatatorii si profesorii au obligatia sa încheie situatia scolara a elevilor care nu intra sub incidenta art. 59 din prezentul regulament. (2) La sfârsitul fiecarui semestru, învatatorul/dirigintele consulta consiliul clasei pentru elaborarea raportului asupra situatiei scolare prevazut la art. 45 lit. u) din prezentul regulament. Art.54. (1) La fiecare disciplina de studiu media semestriala se considera legal constituita daca se calculeaza din numarul de note prevazut de prezentul regulament. (2) Media la evaluarea periodica este media aritmetica a notelor înscrise în catalog, fara teza, calculata cu doua zecimale exacte, fara rotunjire. (3) La disciplinele fara teza, media semestriala se calculeaza prin rotunjirea mediei de la evaluarea periodica la numarul întreg cel mai apropiat. La 50 de sutimi rotunjirea se face în favoarea elevului. (4) La disciplinele de studiu la care se sustine teza, media semestriala se calculeaza astfel: ,,media semestriala=(3M+T)/4”, unde ,,M” reprezinta media la evaluarea periodica, iar ,,T” reprezinta nota obtinuta la teza; nota astfel obtinuta se rotunjeste la cel mai apropiat întreg; la o diferenta de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului. (5) Media anuala la fiecare disciplina este data de media aritmetica a celor doua medii semestriale calculata cu doua zecimale exacte. Aceasta nu se rotunjeste. (6) Media anuala generala se calculeaza ca medie aritmetica fara rotunjire a mediilor anuale de la toate disciplinele. (7) La învatamântul profesional si postliceal, la care curriculumul este organizat pe module, fiecare modul se dezvolta ca o unitate autonoma de instruire. Încheierea mediei unui modul care se finalizeaza pe parcursul anului este obligatorie în momentul finalizarii acestuia, nefiind conditionata de sfârsitul semestrului. Media unui modul este similara cu media unei discipline. În prevederile prezentului regulament sintagma ,,disciplina” se citeste ,,modul” pentru învatamântul postliceal si profesional. (8) La clasele I-IV se stabilesc calificative semestriale si anuale la fiecare disciplina de studiu. (9) Calificativul semestrial la fiecare disciplina se stabileste astfel: se aleg doua calificative cu frecventa cea mai mare, acordate în timpul semestrului, dupa care, în perioadele de recapitulare si consolidare a materiei, în urma aplicarii unor probe de evaluare sumativa, cadrul didactic opteaza pentru unul dintre cele doua calificative. (10) Calificativul anual la fiecare disciplina este dat de unul dintre calificativele semestriale stabilite de catre cadrul didactic în baza urmatoarelor criterii: a) progresul sau regresul în performanta elevului; b) raportul efort-performanta realizata; c) cresterea sau descresterea motivatiei elevului; d) realizarea unor sarcini din programul suplimentar de pregatire sau de recuperare, stabilite de catre cadrul didactic. Art.55. Mediile/calificativele semestriale si anuale la fiecare disciplina de studiu se consemneaza în catalog de catre cadrul didactic care a predat disciplina respectiva, iar mediile/calificativele la purtare de catre diriginti/învatatori. Art.56. (1) Elevii scutiti de efort fizic au obligatia de a fi prezenti la orele de educatie fizica. Acestor elevi nu li se dau note si nu li se încheie medie la aceasta disciplina. În rubrica “Educatie fizica” din catalog se înscrie de catre învatator/dirigintele clasei “Scutit de efort fizic, în baza …”, specificându-se documentul medical, numarul si data eliberarii acestuia. (2) Documentele medicale, care atesta scutirea de efort fizic, sunt avizate de director. Art.57. (1) Sunt declarati promovati elevii care, la sfârsitul anului scolar, obtin la fiecare disciplina de studiu cel putin media anuala 5,00, iar la purtare media anuala 6,00/calificativul suficient. (2) Pentru elevii liceelor pedagogice si teologice, media anuala minima de promovare la purtare este 7,00. Art.58. Scolarizarea, în perioada cantonamentelor, a elevilor componenti ai loturilor sportive nationale si olimpice se poate realiza în unitati scolare de profil, nominalizate de inspectoratul scolar judetean/al municipiului Bucuresti. Situatia scolara înregistrata în aceste perioade se transmite unitatilor de învatamânt de care apartin elevii. În cazul în care scolarizarea se realizeaza la unitati de învatamânt care nu pot asigura pregatirea elevilor la unele discipline de învatamânt, situatia scolara a acestor elevi se poate încheia la disciplinele respective, dupa întoarcerea la scolile de care apartin, conform metodologiei de examen prevazute de Sectiunea a 3-a a prezentului capitol. Art.59. Sunt declarati amânati , semestrial sau anual, elevii carora nu li se poate definitiva situatia scolara la una sau mai multe discipline de studiu din urmatoarele motive: a) au absentat motivat sau nemotivat la cel putin 50% din numarul de ore prevazut într-un semestru la disciplinele respective, motiv pentru care nu au putut fi evaluati si nu li s-a încheiat situatia scolara ; b) au fost scutiti de frecventa de catre directorul unitatii de învatamânt pe perioada participarii la festivaluri si concursuri profesionale, cultural-artistice si sportive, interne si internationale; c) au beneficiat de bursa de studiu recunoscuta de Ministerul Educatiei si Cercetarii; d) au urmat studiile, pentru o perioada determinata de timp, în alte tari. Art.60. (1) Elevii declarati amânati pe semestrul I îsi vor încheia situatia scolara în primele patru saptamâni de la începerea semestrului al II-lea, în conformitate cu dispozitiile metodologiei prevazute la S ectiunea a 3-a din prezentul regulament. (2) Încheierea situatiei scolare a elevilor amânati pe semestrul al doilea sau amânati anual se face într-o perioada stabilita de conducerea unitatii de învatamânt, înaintea sesiunii de corigente; elevii amânati care nu promoveaza se pot prezenta la sesiunea de corigente. Art.61. (1) Sunt declarati corigenti elevii care obtin medii anuale sub 5,00/calificativul insuficient la cel mult doua discipline de studiu, precum si elevii amânati care nu promoveaza examenul de încheiere a situatiei scolare. (2) În scolile si liceele de arta, precum si la clasele cu program sportiv, la disciplina principala de specialitate nu exista situatie de corigenta, astfel încât elevul care nu îndeplineste conditiile de promovare stabilite prin reglementarile Ministerului Educatiei si Cercetarii este declarat necorespunzator pentru aceste profiluri si îndrumat spre un alt profil; fac exceptie de la aceasta prevedere elevii de la clasele terminale. (3) Pentru elevii corigenti se organizeaza o sesiune de examene într-o perioada stabilita de Ministerul Educatiei si Cercetarii. Art.62. Sunt declarati repetenti: a) elevii care au obtinut medii anuale sub 5,00/calificativul insuficient la mai mult de doua discipline de învatamânt; b) elevii care au obtinut la purtare media anuala mai mica de 6,00/calificativul insuficient sau mai mica de 7,00 la liceele pedagogice si teologice, indiferent de mediile obtinute la disciplinele de studiu; c) elevii corigenti care nu se prezinta la examen sau nu promoveaza examenul la cel putin o disciplina; d) elevii amânati care nu se prezinta la sesiunea de încheiere a situatiei scolare, la cel putin o disciplina; e) elevii exmatriculati, cu drept de reînscriere; acestora li se înscrie în documentele scolare „Repetent prin exmatriculare cu drept de reînscriere în aceeasi unitate de învatamânt sau în alta”. Art.63. (1) Elevii declarati repetenti se pot înscrie în anul scolar urmator în clasa pe care o repeta, la aceeasi unitate de învatamânt sau la alta în limita efectivului de 30 de elevi pe clasa. (2) Pentru elevii din învatamântul liceal, profesional si postliceal, declarati repetenti la sfârsitul primului an de studii, înscrierea se face peste cifra de scolarizare aprobata, în limita efectivului de 30 de elevi la clasa. (3) În învatamântul liceal si profesional de stat, cursuri de zi, serale si cu frecventa redusa, elevii se pot afla în situatia de repetentie de cel mult doua ori. O clasa se poate repeta o singura data. (4) Elevul care nu frecventeaza cursurile de zi ale unei clase din învatamântul obligatoriu, depasind cu mai mult de doi ani vârsta clasei respective, se afla în situatia de abandon scolar. Elevul aflat în situatia de abandon scolar poate fi înscris, la cerere, în forme de învatamânt seral, cu frecventa redusa sau la distanta, pentru care se constituie formatiuni aparte. Art.64. (1) Elevii care au urmat cursurile într-o unitate de învatamânt din alta tara pot dobândi calitatea de elev în România, numai dupa echivalarea de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii a studiilor urmate în strainatate si dupa sustinerea examenelor de diferente, în perioada stabilita de directorul unitatii de învatamânt de stat sau particular. (2) Elevii prevazuti la alin. (1) care nu au acte de studii, vor fi evaluati la o unitate de învatamânt nominalizata de inspectoratul scolar judetean/al municipiului Bucuresti, dupa care se stabileste clasa în care pot fi înscrisi, potrivit rezultatelor evaluarii s i vârstei. (3) La toate disciplinele de studiu, neechivalate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, se sustin examene de diferenta. Înscrierea la aceste examene se face cu acordul directorului unitatii de învatamânt. (4) Examenele de diferente si clarificarea situatiei scolare au loc în cel mult 60 de zile de la data înapoierii în tara. Pâna la promovarea examenelor de diferente, elevii mentionati la alin. (1) pot audia cursurile fara a fi înscrisi în catalog. (5) Dupa promovarea tuturor examenelor de diferenta, elevul este înscris în clasa pentru care a sustinut examenele. (6) Daca elevul nu promoveaza cel putin doua examene de diferenta, acesta este evaluat pentru o clasa inferioara. Daca elevul nu promoveaza un singur examen de diferenta, se acorda o singura reexaminare. În cazul în care nu promoveaza nici la reexaminare, acesta este evaluat pentru o clasa inferioara. (7) Pentru copiii care nu cunosc limba româna, înscrierea în învatamântul romanesc se face conform reglementarilor Ministerului Educatiei si Cercetarii. (8) Copiilor lucratorilor migranti li se aplica prevederile Hotarârii Guvernului nr. 508/2001 privind accesul la învatamântul obligatoriu din România al copiilor lucratorilor migranti proveniti din statele membre ale Uniunii Europene, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305/08.06.2001, Ordinului M.E.C. nr. 4638/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind scolarizarea copiilor lucratorilor migranti si asigurarea personalului didactic calificat, publicat în Monitorul Oficial al României, ParteaI, nr. 687/30.10.2001, precum si cele ale alin. (2) din prezentul articol. Art.65. (1) Elevilor înscrisi într-o unitate de învatamânt de stat sau particulara din România, care urmeaza sa continue pentru o perioada determinata de timp studiile in alte tari, li se rezerva locul. (2) Încheierea situatiei scolare a acestei categorii de elevi, declarati amânati, se face dupa revenirea in tara, la disciplinele de învatamânt neechivalate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, in conformitate cu dispozitiile metodologiei prevazute la art.60 din prezentul regulament. Art.66. (1) Consiliile profesorale din unitatile de învatamânt de stat sau particular, în sedinta de încheiere a cursurilor semestriale si anuale, valideaza, iar secretarul consiliului consemneaza în procesul-verbal, situatia scolara a elevilor pe clase, mentionându-se numele elevilor promovati, corigenti, repetenti, amânati, exmatriculati, precum si numele elevilor cu note la purtare mai mici de 7,00. (2) Situatia scolara a elevilor corigenti, amânati sau repetenti se comunica, în scris, de catre diriginte/învatator parintilor/tutorilor legali, în cel mult 10 zile de la încheierea fiecarui semestru/an scolar. (3) Pentru elevii amânati sau corigenti, se comunica parintilor/tutorilor legali programul de desfasurare a examenelor de corigenta sau perioada de încheiere a situatiei scolare. (4) Situatia scolara anuala a tuturor elevilor, cu specificarea mediei generale, se afiseaza la avizierul unitatii de învatamânt în termen de 3 zile de la încheierea cursurilor. (5) În alte situatii decât cele prevazute în prezentul regulament nici un document scolar nu poate fi facut public decât numai cu acordul elevului/absolventului, daca este major, sau al parintelui/tutorelui legal.
Sectiunea a 3-aExamenele organizate de unitatile de învatamânt
Art.67. Examenele organizate de unitatile de invatamant sunt: a) examen de corigenta, pentru elevii declarati corigenti la încheierea cursurilor anuale si pentru elevii declarati corigenti dupa sustinerea examenelor din sesiunea pentru elevii amânati; b) examen de încheiere a situatiei scolare, pentru elevii declarati amânati pe semestrul al doilea sau anual; c) examen de diferente, pentru elevii a caror înscriere în unitatea de învatamânt este conditionata de promovarea unor astfel de examene. Art.68. (1) Ministerul Educatiei si Cercetarii stabileste perioadele de desfasurare a examenelor de corigenta. (2) Directorul unitatii de învatamânt stabileste perioada de desfasurare a examenelor pentru elevii declarati amânati pe semestrul al doilea sau anual. Aceste examene se desfasoara înaintea examenelor de corigenta. (3) Desfasurarea examenelor de diferenta, în urma transferarii de la o unitate de învatamânt la alta are loc, de regula, în vacantele scolare. (4) Perioadele pentru celelalte examene de diferenta sunt precizate în art.64 din prezentul regulament. Art.69. (1) La examenele de diferenta pentru elevii care solicita transferul de la o unitate de învatamânt la alta, nu se acorda reexaminare. (2) Dupa încheierea sesiunii de corigenta, elevii care nu au promovat la o singura disciplina de învatamânt, au dreptul sa solicite reexaminare. Aceasta se acorda de catre director, in cazuri justificate, dupa consultarea învatatorului sau profesorului si la solicitarea scrisa a elevului sau a parintelui/tutorelui legal. Cererea de reexaminare se depune în termen de 24 de ore de la afisarea rezultatelor examenului de corigenta. Reexaminarea se desfasoara în termen de 2 zile de la data depunerii cererii, dar nu mai târziu de data deschiderii cursurilor anului scolar. Comisia de reexaminare se numeste de catre director. (3) Beneficiaza de reexaminare si elevii migranti care se afla într-o situatie identica cu cea prevazuta la art. 64 alin. (6) din prezentul regulament. Art.70. (1) Toate examenele se desfasoara dupa aceeasi metodologie. (2) Pentru elevii declarati corigenti sau amânati anual, examinarea se face din toata materia studiata de elevi în anul scolar, conform programei scolare a clasei sau grupei respective. (3) Pentru elevii amânati pe un semestru examinarea se face numai din materia acelui semestru. (4) Pentru elevii care sustin examene de diferente examinarea se face din toata materia studiata în anul scolar sau dintr-o parte a acesteia, în functie de situatie. (5) Disciplinele la care se dau examene de diferenta sunt cele prevazute în trunchiul comun al specializarii clasei si nu au fost studiate de candidat. Se da examen separat pentru fiecare an de studiu. (6) Nu se sustin examene de diferenta pentru disciplinele din curriculum la decizia scolii. (7) În cazul elevilor transferati, acestia preiau disciplinele optionale ale clasei în care se transfera. La disciplinele optionale în curs de desfasurare, parintele/tutorele legal al elevului sub 18 ani îsi asuma responsabilitatea însusirii de catre elev a continutului programei scolare parcurse pâna în momentul transferului. În foaia matricola se trec mediile obtinute la optionalele studiate la unitatea de învatamânt de la care se transfera. Art.71. (1) Pentru desfasurarea examenelor exista trei tipuri de probe: scrise, orale si practice. La toate examenele se sustin, de regula, doua din cele trei probe, proba scrisa si proba orala. (2) Pentru disciplinele de studiu la care, datorita profilului sau/si specializarii, este necesara si proba practica, modalitatile de sustinere a acesteia si cea de-a doua proba de examen sunt stabilite de directorul unitatii de învatamânt împreuna cu catedra de specialitate. (3) Proba practica se sustine la disciplinele care au, preponderent, astfel de activitati. (4) Directorul unitatii de învatamânt stabileste, prin decizie interna, componenta comisiilor si datele de desfasurare a examenelor. Fiecare comisie are un presedinte si doi profesori examinatori. Art.72. (1) La toate examenele, evaluarea elevilor se face de catre doi profesori/învatatori de aceeasi specialitate sau de specialitate înrudita. (2) Pentru examinarea elevilor corigenti unul dintre profesori/ învatatori este cel care a predat elevului disciplina de învatamânt în timpul anului scolar. În absenta temeinic motivata a acestuia, examinarea se face de catre un alt profesor de specialitate/învatator din scoala, numit de directorul unitatii de învatamânt, sau de catre un profesor/învatator de la o alta unitate de învatamânt, numit de inspectorul scolar general, la solicitarea directorului unitatii de învatamânt. Daca directorul unitatii de învatamânt apreciaza ca între elev si profesor exista un conflict care ar putea vicia rezultatul evaluarii, examinarea poate fi facuta de o comisie stabilita de inspectoratul scolar. Art.73. (1) Proba scrisa a examenelor are o durata de 45 de minute pentru învatamântul primar si 90 de minute pentru învatamântul secundar si postliceal, din momentul transcrierii subiectelor pe tabla sau primirii de catre elev a foii cu subiecte. Proba scrisa contine doua variante de subiecte din care elevul trateaza o singura varianta, la alegere. (2) Proba orala a examenelor se desfasoara prin dialog profesor-elev, pe baza de bilete de examen. Numarul biletelor de examen este de doua ori mai mare decât numarul elevilor care sustin examenul la disciplina respectiva. Fiecare bilet contine doua subiecte. Elevul poate schimba de cel mult doua ori biletul de examen. Fiecare schimbare atrage scaderea notei acordate de catre fiecare examinator, cu câte un punct. (3) Ficare profesor examinator acorda elevului cate o nota la fiecare proba sustinuta de acesta. Notele de la probele orale sau practice sunt întregi. Notele de la probele scrise pot fi fractionare. Media aritmetica a notelor acordate la cele doua probe, rotunjita la nota întreaga cea mai apropiata, reprezinta nota finala la examenul de corigenta acordata de profesorul/ învatatorul examinator; fractiunile de 50 sutimi se rotunjesc în favoarea elevului. (4) Media elevului la examenul de corigenta este media aritmetica, nerotunjita, a celor doua note finale acordate de cei doi examinatori. Între notele finale acordate de cei doi examinatori nu se accepta o diferenta mai mare de un punct. În caz contrar, medierea o face presedintele comisiei. (5) La clasele unde evaluarea cunostintelor se face cu calificative se procedeaza astfel: dupa corectarea lucrarilor scrise si dupa sustinerea examenului oral, fiecare examinator acorda calificativul sau, global; calificativul final al elevului la examenul de corigenta se stabileste de comun acord între cei doi examinatori. În cazul unei neconcordante, presedintele are drept de decizie pentru stabilirea calificativului final al elevului la examen. Art.74. (1) Elevul corigent este declarat promovat la disciplina de examen daca obtine cel putin media 5,00/calificativul suficient. (2) Sunt declarati promovati anual, elevii care obtin la fiecare disciplina la care sustin examenul de corigenta cel putin media 5,00/calificativul suficient. (3) La examenul de corigenta, la cel de încheiere a situatiei scolare pentru elevii amânati anual si la examenul de diferenta care echivaleaza o disciplina studiata un an scolar complet, media obtinuta constituie media anuala a disciplinei respective si intra în calculul mediei generale anuale. (4) La examenul de încheiere a situatiei scolare pentru elevii amânati pe semestrul al doilea sau la examenul de diferenta care echivaleaza o disciplina numai pe intervalul unui semestru, media obtinuta constituie media semestriala a elevului la disciplina respectiva. Art.75. Elevii corigenti sau amânati care nu se pot prezenta la examene din motive temeinice, dovedite cu acte, în cel mult cinci zile lucratoare de la data examenului, sunt examinati la o data ulterioara, stabilita de director, dar nu mai tarziu de începutul noului an scolar. În situatii exceptionale, respectiv internari în spital, imobilizari la pat etc., dovedite cu acte, inspectoratul scolar judetean/al municipiului Bucuresti poate aproba sustinerea examenului si dupa începerea anului scolar. Art.76. (1) Rezultatele obtinute la examenele de încheiere a situatiei, la examenele pentru elevii amânati si la examenele de corigenta, inclusiv la cele de reexaminare, se consemneaza în catalogul de examen de catre profesorii/învatatorii examinatori si se trec în catalogul clasei în termen de maximum cinci zile de la afisarea rezultatelor, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor noului an scolar. (2) Rezultatele obtinute de elevi la examenele de diferenta se consemneaza în catalogul de examen, în registrul matricol si în catalogul clasei, în aceeasi zi. (3) În catalogul de examen se consemneaza notele/calificativele acordate la fiecare proba, nota finala a fiecarui profesor examinator sau calificativul global, precum si media obtinuta de elev la examen, respectiv calificativul final. Catalogul de examen se semneaza de examinatori si de presedintele comisiei, imediat dupa terminarea examenului. (4) Presedintele comisiei preda secretarului unitatii de învatamânt toate documentele specifice acestor examene, cum ar fi: cataloage de examen, lucrarile scrise si însemnarile elevilor la proba orala/practica etc. Aceste documente se predau imediat dupa finalizarea examenelor, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor anului scolar. (5) Rezultatul la examenele de corigenta si la examenele de încheiere a situatiei pentru elevii amânati, precum si situatia scolara anuala a elevilor se afiseaza a doua zi dupa încheierea sesiunii de examen si se consemneaza în procesul-verbal al consiliului profesoral de la începutul anului scolar. Art.77. (1) Dupa terminarea sesiunii de examen, de încheiere a situatiei, de corigenta sau de reexaminare, învatatorul/dirigintele consemneza în catalog situatia scolara a elevilor care au participat la aceste examene. (2) Lucrarile scrise si foile cu însemnarile elevului la proba orala a examenului se pastreaza în arhiva unitatii de învatamânt timp de un an.
CAPITOLUL VIPERSONALUL DIDACTIC
Art.78. (1) Legea Învatamântului nr.84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si Legea nr. 128/1997 cu modificarile si completarile ulterioare reglementeaza functiile, competentele, responsabilitatile, drepturile si obligatiile personalului didactic de predare si de instruire practica si ale personalului didactic auxiliar. (2) Prezentul regulament, precum si regulamentul de ordine interioara fac precizari pe baza legilor mai sus amintite. Art.79. (1) În sistemul national de învatamânt functioneaza personal didactic de predare si de instruire practica cu pregatire de specialitate, metodica si pedagogica, cu calitati morale, apt din punct de vedere medical, capabil sa relationeze corespunzator cu elevii, parintii si colegii. În unitatile de învatamânt îsi desfasoara activitatea si personal didactic auxiliar. (2) Personalul didactic de predare si de instruire practica, didactic auxiliar si nedidactic manifesta respect fata de colegi, elevi si parinti. Personalului didactic de predare si de instruire practica, didactic auxiliar si nedidactic nu îi este permis sa faca din nationalitatea, religia, starea sociala sau familiala a elevilor, colegilor si a parintilor obiect de jignire sau insulta. (3) În unitatile de învatamânt personalul didactic de predare si de instruire practica, didactic auxiliar si nedidactic este interesat de formarea sa continua. (4) Personalul didactic trebuie sa aiba o tinuta morala demna, în concordanta cu valorile educationale pe care trebuie sa le transmita elevilor si sa nu sufere de afectiuni de natura sa afecteze relatiile cu elevii si colegii. (5) Personalul didactic este obligat sa prezinte la începutul anului scolar analizele medicale solicitate, efectuate gratuit în unitatile sanitare stabilite de Ministerul Educatiei si Cercetarii si Ministerul Sanatatii si Familiei. Art.80. Personalul didactic de predare si de instruire practica din învatamântul preuniversitar are drepturile si obligatiile prevazute în Legea nr. 128/1997, cu modificarile si completarile ulterioare. La nivelul fiecarei unitati de învatamânt, prin regulamentul de ordine interioara, se pot stabili drepturi si obligatii specifice.
CAPITOLUL VIIELEVII
Sectiunea 1D obândirea calitatii de elev
Art.81. Orice persoana, indiferent de sex, rasa, nationalitate, apartenenta politica sau religioasa, care este înscrisa în unitatea de învatamânt si participa la activitatile organizate de aceasta are calitatea de elev. Art.82. (1) În învatamântul obligatoriu, calitatea de elev se dobândeste în urma solicitarii scrise catre unitatea de învatamânt de stat sau particular a parintilor sau tutorilor legali. Parintele sau tutorele legal are dreptul de a alege forma de învatamânt si felul educatiei copilului minor. (2) În învatamântul liceal, profesional si postliceal, înscrierea elevilor în primul an se face, pe baza regulamentului de admitere sau a criteriilor generale elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, în limita numarului de locuri din planul de scolarizare. Înscrierea la admiterea în învatamântul liceal, cursuri de zi, se poate face în primi doi ani de la absolvirea gimnaziului, daca la data începerii anului scolar elevul nu a depasit vârsta de 18 ani. (3) Elevii promovati vor fi înscrisi de drept în anul urmator de studiu. (4) Elevii repetenti, retrasi sau exmatriculati cu drept de reînscriere, din învatamântul de zi, se pot reînmatricula, la cerere, la orice forma de învatamânt, în urmatorii doi ani consecutivi, redobândind calitatea de elev. Elevii de la celelalte forme de învatamânt, aflati în situatia de mai sus, se pot reînmatricula, la cerere, la orice forma de învatamânt, cu exceptia învatamântului de zi. Înscrierea pentru acestia din urma se poate face si dupa mai mult de doi ani scolari.
Sectiunea a 2-a Exercitarea calitatii de elev
Art.83. (1) Calitatea de elev se exercita prin frecventarea cursurilor si prin participarea la toate activitatile existente în programul fiecarei unitati de învatamânt. (2) Evidenta prezentei elevilor se face la fiecare ora de curs de catre învatator/profesor care consemneaza, obligatoriu, fiecare absenta. (3) Elevii înscrisi la cursuri cu frecventa redusa sau la distanta din învatamântul obligatoriu, sunt obligati sa se prezinte la fiecare sesiune de examene organizata de unitatea de învatamânt. Art.84. (1) Absentele datorate îmbolnavirii elevilor, bolilor molipsitoare în familie sau altor cazuri de forta majora, dovedite cu acte legale, sunt considerate motivate. (2) Motivarea absentelor se efectueaza pe baza urmatoarelor acte: a) adeverinta eliberata de medicul cabinetului scolar sau de medicul de familie; b) adeverinta sau certificat medical eliberat de unitatea sanitara, în cazul în care elevul a fost internat în spital; c) cererea scrisa a parintelui/tutorelui legal al elevului, adresata directorului unitatii de învatamânt si aprobata de acesta, în urma consultarii cu dirigintele/învatatorul clasei. (3) Motivarea absentelor se face de catre învatator sau diriginte în ziua prezentarii actelor justificative. (4) În cazul elevilor minori parintele/tutorele legal are obligatia de a prezenta personal dirigintelui actele justificative pentru absentele copilului lor. (5) Actele pe baza carora se face motivarea absentelor vor fi prezentate în termen de maxim 7 zile de la reluarea activitatii elevului si vor fi pastrate de catre învatator/diriginte pe tot parcursul anului scolar. (6) Toate adeverintele medicale trebuie sa aiba viza cabinetului care are în evidenta fisele medicale/carnetele de sanatate ale elevilor. (7) Nerespectarea termenului prevazut la alin. 5 din prezentul articol, atrage, de regula, declararea absentelor ca nemotivate. (8) La cererea scrisa a unitatilor sportive de performanta si a federatiilor de specialitate, directorul poate aproba motivarea absentelor elevilor care participa la cantonamente si competitii de nivel local, national si international, cu conditia recuperarii materiei în vederea încheierii situatiei scolare. Art.85. Elevii din învatamântul obligatoriu cu handicap fizic, nedeplasabili, cu boli cronice grave, pot fi scutiti partial sau total de frecventa, beneficiind de îndrumarea unitatii de învatamânt. Scutirea se acorda la cerere, de director, pe baza actelor medicale doveditoare si a recomandarii exprese a compartimentului de igiena scolara din cadrul directiei de sanatate publica a judetului/municipiului Bucuresti. Art.86. Elevii si elevele aflati în situatii speciale (casatorie, nasterea unui copil etc.) vor fi sprijiniti sa finalizeze ciclul de învatamânt.
Sectiunea a 3-a Drepturile elevilor
Art.87. Elevii din învatamântul de stat si particular se bucura de toate drepturile legale. Nici o activitate organizata de/sau în unitatea de învatamânt nu poate leza demnitatea sau personalitatea acestora. Art.88. (1) Elevii din învatamântul de stat beneficiaza de învatamânt gratuit; pentru unele activitati se pot percepe taxe si contributii potrivit Legii învatamântului nr.84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. (2) Elevii pot beneficia de burse sau credite pentru studii acordate de banci în conditiile legii. Statul îi sprijina material, cu precadere pe cei care obtin rezultate foarte bune la învatatura sau la activitati artistice si sportive, precum si pe cei cu situatie materiala precara. (3) Elevii pot beneficia de suport financiar si din sursele extrabugetare ale unitatilor de învatamânt de stat. Art.89. (1) Elevii pot utiliza gratuit, sub îndrumarea profesorilor, baza materiala de care dispun unitatile de învatamânt la care sunt înscrisi. (2) Elevii pot fi cazati în camine si internate si pot servi masa la cantine scolare, în conditiile stabilite prin regulamentele de organizare si functionare ale acestora. (3) Copiii personalului didactic de predare si de instruire practica beneficiaza de gratuitate la cazare în camine si internate. Art.90. În timpul scolarizarii, elevii beneficiaza de asistenta psihopedagogica si medicala gratuita. De asemenea, ei au dreptul la bilete cu preturi reduse la spectacole, muzee, manifestari cultural-sportive si la transportul în comun. Art.91. Elevii din învatamântul de stat si particular au dreptul sa fie evidentiati si sa primeasca premii si recompense pentru rezultatele deosebite la activitatile scolare si extrascolare, precum si pentru atitudine civica exemplara. Art.92. Elevii din învatamântul primar si gimnazial primesc gratuit manuale scolare. Beneficiaza de aceeasi gratuitate si elevii din învatamântul profesional si liceal ai caror parinti au un venit lunar, pe membru de familie, egal sau mai mic decât salariul minim brut pe economie. Art.93. Elevii apartinând minoritatilor nationale au dreptul sa studieze si sa se instruiasca în limba materna la toate nivelurile si formele de învatamânt, în conditiile prevazute de Legea învatamântului nr.84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Art.94. Elevii au dreptul sa opteze, conform legii, pentru tipul si forma de învatamânt pe care o vor urma si sa aleaga parcursul scolar corespunzator intereselor, pregatirii si competentelor lor. Pentru elevii minori acest drept se exercita de catre parinti/tutori legali ai copiilor. Art.95. (1) În fiecare unitate de învatamânt de stat si particular se constituie consiliul elevilor, format din liderii elevilor de la fiecare clasa. (2) Consiliul elevilor functioneaza în baza unui regulament propriu, parte a regulamentului de ordine interioara. (3) Consiliul elevilor îsi desemneaza reprezentantii în consiliul de administratie al unitatii de învatamânt. Art.96. Elevii au dreptul sa participe la activitatile extrascolare organizate de unitatea de învatamânt, precum si la cele care se desfasoara în palatele si cluburile elevilor, bazele sportive, de agrement, taberele si unitatile conexe inspectoratelor scolare, în cluburile si asociatiile sportive, cu respectarea prevederilor regulamentelor de functionare ale acestora. Art.97. (1) Elevilor din învatamântul preuniversitar de stat si particular le este garantata, conform legii, libertatea de asociere în cercuri si asociatii stiintifice, culturale, artistice, sportive sau civice care se organizeaza si functioneaza pe baza unui statut propriu, aprobat de directorul unitatii de învatamânt. (2) Exercitarea dreptului la reuniune, conform art.15 alin. (2) din Conventia cu privire la drepturile copilului, nu poate fi supusa decât acelor limitari care sunt prevazute de lege si care sunt necesare într-o societate democratica, în interesul sigurantei nationale, al ordinii publice, pentru a proteja sanatatea si moralitatea publica sau drepturile si libertatile altora. (3) Dreptul la reuniune se exercita în afara orarului zilnic, iar activitatile pot fi sustinute în unitatea de învatamânt numai cu aprobarea directorului, la cererea grupului de initiativa. Aprobarea pentru desfasurare a actiunilor va fi conditionata de acordarea de garantii privind asigurarea securitatii persoanelor si a bunurilor de catre organizatori. (4) În cazul în care continutul activitatilor care se desfasoara în unitatea de învatamânt de stat si particular contravine principiilor susmentionate, directorul unitatii de învatamânt poate suspenda sau interzice desfasurarea acestor activitati. Art.98. (1) În unitatile de învatamânt de stat si particular este garantata, conform legii, libertatea elevilor de a redacta si difuza reviste/publicatii scolare proprii. (2) În cazul în care aceste reviste/publicatii contin elemente care afecteaza siguranta nationala, ordinea publica, sanatatea si moralitatea sau drepturile si libertatile cetatenesti, prevederile prezentului regulament si ale regulamentului de ordine interioara al unitatii de învatamânt, directorul va suspenda editarea si difuzarea acestora. Art.99. Elevii din învatamântul de stat si particular cu aptitudini si performante scolare exceptionale pot promova 2 ani într-un an scolar, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii.
Sectiunea a 4-a Îndatoririle elevilor
Art.100. Elevii din învatamântul de stat si particular au datoria de a frecventa cursurile, de a se pregati la fiecare disciplina de studiu, de a-si însusi cunostintele prevazute de programele scolare. Art.101. (1) Elevii trebuie sa aiba o comportare civilizata si o tinuta decenta, atât în unitatea de învatamânt, cât si în afara ei. (2) Elevii trebuie sa cunoasca si sa respecte: a) legile statului; b) prezentul regulament si cel de ordine interioara; c) regulile de circulatie si cele cu privire la apararea sanatatii; d) normele de tehnica securitatii muncii, de prevenire si de stingere a incendiilor; e) normele de protectie civila; f) normele de protectie a mediului. Art.102. Este interzis elevilor: a) sa distruga documente scolare, precum cataloage, carnete de elev, foi matricole etc.; b) sa deterioreze bunurile din patrimoniul unitatii de învatamânt; c) sa aduca si sa difuzeze în unitatea de învatamânt materiale care, prin continutul lor, atenteaza la independenta, suveranitatea si integritatea nationala a tarii, care cultiva violenta si intoleranta; d) sa organizeze si sa participe la actiuni de protest care afecteaza desfasurarea activitatii de învatamânt sau care afecteaza frecventa la cursuri a elevilor. e) sa blocheze caile de acces în spatiile de învatamânt; f) sa detina si sa consume în perimetrul unitatii de învatamânt si în afara ei droguri, bauturi alcoolice si tigari si sa participe la jocuri de noroc; g) sa introduca în perimetrul unitatii de învatamânt orice tipuri de arme sau alte instrumente, precum munitie, petarde, pocnitori etc., care prin actiunea lor pot afecta integritatea fizica si psihica a colectivului de elevi si a personalului unitatii de învatamânt; h) sa posede si sa difuzeze materiale cu caracter obscen sau pornografic; i) sa utilizeze telefoanele celulare în timpul orelor de curs, a examenelor si a concursurilor; j) sa lanseze anunturi false cu privire la amplasarea unor materiale explozibile în perimetrul unitatii de învatamânt; k) sa aduca jigniri si sa manifeste agresivitate în limbaj si în comportament fata de colegi si fata de personalul unitatii de învatamânt. Art.103. Elevii au obligatia sa poarte asupra lor carnetul de elev, sa-l prezinte profesorilor/învatatorilor pentru consemnarea notelor, precum si parintilor, pentru informare în legatura cu situatia scolara. Art.104. Elevii din învatamântul preuniversitar de stat trebuie sa utilizeze cu grija manualele scolare primite gratuit si sa le restituie în stare buna la sfârsitul anului scolar.
Sectiunea a 5-aRecompensarea elevilor
Art.105. Elevii care obtin rezultate remarcabile în activitatea scolara si extrascolara si se disting prin comportare exemplara pot primi urmatoarele recompense: a) evidentiere în fata colegilor clasei; b) evidentiere de catre director în fata colegilor de scoala sau în fata consiliului profesoral; c) comunicare verbala sau scrisa adresata parintilor, cu mentiunea faptelor deosebite pentru care este evidentiat; d) burse de merit, de studiu sau alte recompense materiale acordate de stat, de agenti economici sau de sponsori; e) premii, diplome, medalii; f) recomandare pentru trimiterea, cu prioritate, în excursii sau tabere de profil în tara si în strainatate; g) premiul de onoare al unitatii de învatamânt. Art.106. (1) Acordarea premiilor elevilor la sfârsitul anului scolar se face la nivelul unitatii de învatamânt, la propunerea dirigintelui, a consiliului clasei, a directorului unitatii de învatamânt. (2) Se pot acorda premii elevilor care: a) au obtinut primele trei medii generale pe clasa; b) s-au distins la una sau mai multe discipline de studiu; c) au obtinut performante la concursuri, festivaluri, expozitii si la alte activitati extrascolare desfasurate la nivel local, judetean, national sau international; d) s-au remarcat prin fapte de înalta tinuta morala si civica; e) au avut, la nivelul clasei, cea mai buna frecventa pe parcursul anului scolar. (3) Se pot acorda premii si pentru alte situatii prevazute de regulamentul de ordine interioara a unitatii de învatamânt. Art.107. Unitatea de învatamânt si alti factori pot stimula activitatile de performanta ale elevilor la nivel local, national si international prin alocarea unor premii, burse, din partea consiliului reprezentativ al parintilor, a agentilor economici, a fundatiilor stiintifice si culturale, a comunitatii locale etc.
Sectiunea a 6-a Sanctiunile aplicate elevilor
Art.108. (1) Elevii care savârsesc fapte prin care se încalca dispozitiile legale în vigoare, inclusiv regulamentele scolare, vor fi sanctionati în functie de gravitatea acestora.. (2) Sanctiunile care se pot aplica elevilor sunt urmatoarele : a) observatia individuala; b) mustrare în fata clasei si/sau în fata consiliului clasei/consiliului profesoral; c) mustrare scrisa; d) retragerea temporara sau definitiva a bursei; e) eliminarea de la cursuri pe o perioada de 3-5 zile; f) mutarea disciplinara la o clasa paralela; g) preavizul de exmatriculare; h) exmatricularea Art.109. (1) Observatia individuala consta în dojenirea elevului. (2) Sanctiunea se aplica de diriginte/învatator sau director. (3) Sanctiunea nu atrage si alte masuri disciplinare. Art.110. (1) Mustrarea în fata clasei si/sau în fata consiliului clasei/consiliului profesoral consta în dojenirea elevului si sfatuirea acestuia sa se poarte în asa fel încât sa dea dovada de îndreptare, atragându-i-se totodata atentia ca, daca nu îsi schimba comportamentul, li se va aplica o sanctiune mai severa. (2) Sanctiunea se aplica de catre diriginte/ învatator sau director. (3) Sanctiunea este însotita de scaderea notei la purtare. Art.111. (1) Mustrarea scrisa consta în dojenirea elevului, în scris, la propunerea consiliului clasei sau a directorului, de catre diriginte/învatator si director si înmânarea documentului parintilor/tutorilor legali, personal, sub semnatura. (2) Sanctiunea se înregistreaza în catalogul clasei, precizându-se numarul documentului. (3) Sanctiunea se consemneaza în raportul consiliului clasei prezentat consiliului profesoral la sfârsitul semestrului sau a anului scolar. (4) Sanctiunea este însotita de scaderea notei la purtare. Art.112. (1) Retragerea temporara sau definitiva a bursei se aplica de director, la propunerea consiliului clasei sau a directorului. (2) Sanctiunea este însotita de scaderea notei la purtare. Art.113. (1) Eliminarea de la cursuri pe o perioada de 3-5 zile consta în substituirea activitatii obisnuite a elevului, pe perioda aplicarii sanctiunii, cu un alt tip de activitate în cadrul unitatii de învatamânt, în conformitate cu prevederile regulamentului de ordine interioara de catre director, la propunerea consiliului clasei. (2) Daca elevul refuza sa participe la aceste activitati absentele sunt considerate nemotivate si se consemneaza în catalogul clasei. (3)Sanctiunea se consemneaza în catalogul clasei, precizându-se numarul si data documentului, în raportul consiliului clasei la sfârsitul semestrului sau a anului scolar. (4) Aceasta sanctiune nu se aplica elevilor din clasele I-IV. (5) Sanctiunea este însotita de scaderea notei la purtare. Art.114. (1) Mutarea disciplinara la o clasa paralela se aplica prin înmânarea, în scris, a sanctiunii de catre diriginte/învatator si director parintelui/tutorelui legal sau elevului, daca a împlinit 18 ani, sub semnatura. (2) Sanctiunea se consemneaza în registrul de evidenta al elevilor, în catalogul clasei si în registrul matricol. (3) Sanctiunea se consemneaza în raportul consiliului clasei la sfârsitul semestrului sau al anului scolar. (4) Sanctiunea este însotita de scaderea notei la purtare. Art. 115. (1) Preavizul de exmatriculare se întocmeste, în scris, de diriginte si director pentru elevii care absenteaza nejustificat 20 de ore la diferite discipline de studiu sau 15% din totalul orelor la o singura disciplina, cumulate pe un an scolar si se înmâneaza parintelui/tutorelui legal sau elevului, daca a împlinit 18 ani, sub semnatura. (2) Sanctiunea se aplica elevilor din sistemul de învatamânt liceal, postliceal si profesional. (3) Sanctiunea se consemneaza în registrul de evidenta al elevilor si în catalogul clasei si se mentioneaza în raportul consiliului clasei la sfârsit de semestru sau an scolar. (4) Sanctiunea este însotita de scaderea notei la purtare. Art.116. (1) Exmatricularea consta în eliminarea din unitatea de învatamânt în care acesta a fost înscris. • (2) Exmatricularea poate fi: a)exmatriculare cu drept de reînscriere în anul urmator în aceeasi unitate de învatamânt si în acelasi an de studiu; b) exmatriculare fara drept de reînscriere în aceeasi unitate de învatamânt; c) exmatriculare din toate unitatile de învatamânt fara drept de reînscriere pentru o perioada de timp. Art. 117. (1) Exmatricularea cu drept de reînscriere în anul urmator în aceeasi unitate de învatamânt si în acelasi an de studiu se aplica elevilor din învatamântul liceal, profesional si postliceal pentru abateri grave, prevazute la art. 102 din prezentul regulament sau apreciate ca atare de catre consiliul profesoral al unitatii de învatamânt. (2) Sanctiunea se aplica si pentru un numar de cel putin 40 de absente nejustificate din totalul orelor de studiu sau cel putin 30% din totalul orelor la o singura disciplina de studiu cumulate pe un an scolar. (3) Sanctiunea se aproba în consiliul profesoral la propunerea dirigintelui, cu consultarea directorului. Daca motivul sanctionarii îl reprezinta absentele nejustificate, aprobarea este conditionata de emiterea în prealabil a preavizului de exmatriculare. (4) Sanctiunea se consemneaza în registrul de procese-verbale al consiliului profesoral, în catalogul clasei, în registrul de evidenta al elevilor si în registrul matricol. (5) Sanctiunea se comunica parintelui/tutorelui legal sau elevului, daca a împlinit 18 ani, în scris, sub semnatura, de catre dirigintele clasei. (6) Sanctiunea este însotita de scaderea notei la purtare sub 6,00. Art.118. (1) Exmatricularea fara drept de reînscriere în aceeasi unitate de învatamânt se aplica elevilor din învatamântul liceal, postliceal si profesional, pentru abateri deosebit de grave apreciate ca atare de consiliul profesoral. (2) Aplicarea sanctiunii se aproba de consiliul profesoral, la propunerea consiliului clasei sau a directorului. (3) Sanctiunea se consemneaza în registrul de procese-verbale ale consiliului profesoral, în catalogul clasei, în registrul de evidenta al elevilor si în registrul matricol. (4) Sanctiunea se comunica parintelui/tutorelui legal sau elevului, daca a împlinit 18 ani, în scris, sub semnatura, de catre dirigintele clasei. (5) Sanctiunea este însotita de scaderea notei la purtare sub 6,00. Art.119. (1) Exmatricularea din toate unitatile de învatamânt fara drept de reînscriere pentru o perioada de timp se aplica elevilor din învatamântul liceal, postliceal si profesional pentru abateri deosebit de grave. (2) Aplicarea sanctiunii si stabilirea duratei se face de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii, la propunerea motivata a consiliului profesoral. (3) Sanctiunea se consemneaza în registrul de procese-verbale al consiliului profesoral, în catalogul clasei, în registrul de evidenta al elevilor si în registrul matricol. (4) Sanctiunea se comunica, de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii, în scris, sub semnatura, parintelui/tutorelui legal sau elevului, daca a împlinit 18 ani. (5) Sanctiunea este însotita de scaderea notei la purtare sub 6,00. Art.120. (1) Daca elevul caruia i s-a aplicat o sanctiune mentionata la articolele 110-113 da dovada de un comportament ireprosabil pe o perioada de cel putin 8 saptamâni de scoala pâna la încheierea semestrului/anului scolar, prevederea privind scaderea notei la purtare, asociata sanctiunii, se poate anula. (2) Anularea este decisa de cel care a aplicat sanctiunea.
Art.121. Pentru toti elevii învatamântului preuniversitar, la fiecare 10 absente nejustificate pe semestru din totalul orelor de studiu sau la 10% absente nejustificate din numarul de ore pe semestru la o disciplina va fi scazuta nota la purtare cu un punct. Art.122. (1) Elevii vinovati de deteriorarea bunurilor unitatii de învatamânt platesc toate lucrarile necesare reparatiilor sau suporta toate cheltuielile pentru înlocuirea bunurilor deteriorate. (2) În cazul în care vinovatul nu se cunoaste, raspunderea materiala devine colectiva, a clasei. (3) Pentru distrugerea sau deteriorarea manualelor scolare primite gratuit, elevii înlocuiesc manualul deteriorat cu un exemplar nou, corespunzator disciplinei, anului de studiu si tipului de manual deterioarat, iar în caz de imposibilitate achita contravaloarea acestuia. (4) Pentru faptele prevazute la alin. (1) si (3) elevii pot fi sanctionati în conformitate cu dispozitiile art. 109-119 din prezentul regulament. Art.123. (1) Contestatiile împotriva sanctiunilor prevazute la art. 109-118 se adreseaza, în scris, consiliului de administratie al unitatii de învatamânt în termen de 5 zile de la aplicarea sanctiunii. (2) Contestatia se solutioneaza în termen de 30 de zile de la depunerea acesteia la secretariatul unitatii de învatammânt. • Hotarârea consiliului de administratie este definitiva. Art. 124. Sanctiunea prevazuta la art. 119 este definitiva si poate fi contestata în conformitate cu dispozitiile Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificarile si completarile ulterioare.
Sectiunea a 7-a Transferul elevilor
Art.125. Elevii au dreptul sa se transfere de la o unitate la alta, de la o filiera la alta, de la un profil la altul, de la o specializare la alta, de la o forma de învatamânt la alta, în conformitate cu prevederile prezentului regulament si ale regulamentului de ordine interioara al unitatii de învatamânt de la si la care se face transferul. Aprobarile pentru transfer se dau de catre consiliile de administratie ale celor doua unitati de învatamânt. Art.126. (1) Elevii din clasa a IX-a se pot transfera numai dupa primul semestru, daca media lor de înscriere la liceu este cel putin egala cu media ultimului intrat la specializarea la care solicita transferul. Transferurile pentru cazuri medicale se aproba pe baza avizului comisiei medicale judetene/a municipiului Bucuresti. (2) Elevii din clasele a X-a – a XII-a/a XIII-a se pot transfera, de regula, la clasele la care media lor din ultimul an este cel putin egala cu media ultimului promovat din clasa la care se solicita transferul. Exceptiile de la aceasta prevedere se aproba de catre consiliul profesoral. Art.127. În învatamântul obligatoriu si în învatamântul profesional elevii se pot transfera, dupa cum urmeaza: a) în aceeasi unitate de învatamânt, de la o clasa la alta, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasa; b) de la o unitate de învatamânt la alta, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasa. În cazul schimbarii specializarii/meseriei se sustin examene de diferenta. Art.128. Gemenii se pot transfera în clasa celui cu media mai mare, sau invers, la cererea acestora. Art.129. În învatamântul postliceal elevii se pot transfera de la o specializare la alta, în cadrul aceluiasi profil, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasa. În cazul schimbarii specializarii se sutin examene de diferenta. Art.130. Elevii din învatamântul liceal se pot transfera, pastrând forma de învatamânt, astfel: a) în aceeasi unitate de învatamânt, de la o clasa la alta cu aceeasi specializare, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasa; b) în aceeasi unitate de învatamânt de la o filiera la alta, de la un profil la altul, de la o specializare la alta, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasa, dupa promovarea examenelor de diferenta; c) de la un liceu la altul, respectând filiera, profilul si specializarea, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasa, în baza criteriilor prevazute în prezentul regulament si în regulamentul de ordine interioara al liceului la care solicita transferul; d) de la un liceu la altul, schimbând specializarea si/sau profilul si/sau filiera, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasa, dupa promovarea examenelor de diferenta, în baza criteriilor prevazute în regulamentul de ordine interioara al unitatii de învatamânt la care se solicita transferul; e) de la liceu la scoala profesionala, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasa, dupa promovarea examenelor de diferenta si recuperarea practicii, în baza criteriilor prevazute de regulamentul de ordine interioara al unitatii de învatamânt la care se solicita transferul; f) de la scoala profesionala la liceu, dupa încheierea primului an de scoala profesionala, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasa, dupa promovarea examenelor de diferenta si/cu respectarea conditiilor de medie prevazute de prezentul regulament. Art.131. Elevii din învatamântul liceal se pot transfera de la o forma de învatamânt la alta astfel: a) elevii de la învatamântul seral, cu frecventa redusa sau la distanta, se pot transfera la forma de învatamânt de zi, cu sustinerea si promovarea examenelor de diferenta, daca au media anuala cel putin 7,00, la fiecare obiect de studiu, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasa, si potrivit criteriilor prevazute în regulamentul de ordine interioara; b) elevii de la învatamântul cu frecventa redusa sau la distanta se pot transfera la învatamântul seral în conditiile precizate la lit. a); c) elevii de la cursurile de zi se pot transfera la forma de învatamânt seral, cu frecventa redusa sau la distanta, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasa. Art.132. (1) Elevii din învatamântul preuniversitar particular autorizat se pot transfera la unitati de învatamânt de stat, la sfârsitul anului scolar, la cursuri de zi, cu acordul unitatii primitoare si cu respectarea urmatoarelor conditii: a) sa aiba media anuala de cel putin 7,50 la sfârsitul anului scolar precedent la fiecare disciplina; b) sa aiba nota la purtare de cel putin 9,00 pe toate semestrele; c) sa îndeplineasca toate conditiile pentru transfer prevazute în prezentul regulament; d) sa promoveze examenul de diferente stabilit de unitatea la care se face transferul. Examenele de diferenta se stabilesc pentru disciplinele din trunchiul comun care nu au fost parcurse de solicitant sau pentru care programele parcurse difera de cele ale clasei solicitate în procent de cel putin 50%. De asemenea, se sustin examene de diferenta în cazul schimbarii filierei, profilului si specializarii. (2) Elevii mentionati la alin. (1) se pot transfera în învatamântul de stat, forma de învatamânt seral, frecventa redusa sau la distanta, daca au media generala cel putin 7,00. (3) Elevii din învatamântul preuniversitar de stat se pot transfera în învatamântul particular, cu acordul unitatii primitoare. Art.133. Nepromovarea unuia dintre examenele de diferenta anuleaza dreptul la transfer. Scoala de la care elevul a solicitat transferul este obligata sa-l reprimeasca. Art.134. Transferurile în care se pastreaza forma de învatamânt se pot efectua numai în perioada intersemestriala sau a vacantei de vara; regulamentul de ordine interioara al unitatii de învatamânt poate prevedea si conditii speciale de transfer. Art.135. Transferurile în care se schimba forma de învatamânt se efectueaza în urmatoarele perioade: a) de la învatamântul de zi la alta forma de învatamânt sau de la învatamântul seral la cel cu frecventa redusa sau la distanta în perioada intersemestriala sau a vacantei de vara; b) de la învatamântul cu frecventa redusa sau la distanta la cel seral sau de la alte forme de învatamânt la cel de zi, numai în perioada vacantei de vara; c) elevii din clasa a XII-a, învatamânt de zi, se pot transfera în clasa a XIII-a, învatamânt seral, dupa absolvirea semestrului I al clasei a XII-a si dupa sustinerea, daca este cazul, a examenelor de diferenta. În aceasta situatie pe diploma de absolvire si în registrul matricol se mentioneaza anul scolar, semestrul I/zi, clasa a XII-a si semestrul II/seral, clasa a XIII-a. Mediile anuale pe discipline se calculeaza din mediile celor doua semestre. Art.136. Transferul elevilor în timpul anului scolar se poate efectua, în mod exceptional, cu respectarea prevederilor art. 126 – 133, în urmatoarele situatii: a) la schimbarea domiciliului parintilor într-o alta localitate; b) la recomandarea de transfer eliberata pe baza unei expertize medicale efectuata de inspectoratul de sanatate publica; c) la/de la învatamântul de arta sau cu program sportiv; d) de la liceu la scoala profesionala; e) de la învatamântul intensiv sau bilingv la celelalte profiluri. Art.137. Dupa aprobarea transferului, scoala primitoare este obligata sa solicite situatia scolara a elevului în termen de cinci zile. Scoala de la care se transfera elevul, este obligata sa trimita situatia scolara în termen de 10 zile. Elevul nu se înscrie în catalog pâna la primirea situatiei scolare de catre scoala la care s-a transferat.
Sectiunea a 8-a Încetarea calitatii de elev
Art.138. (1) Calitatea de elev înceteaza în urmatoarele situatii: a) la absolvirea studiilor învatamântului obligatoriu, liceal, postliceal sau profesional; b) în cazul exmatricularii; c) în cazul abandonului scolar; d) la cererea scrisa a elevului/parintelui/tutorelui legal, caz în care elevii se considera retrasi; e) în cazul în care elevul înscris/admis în învatamântul liceal, profesional sau postliceal nu se prezinta la cursuri în termen de 20 de zile de la începerea lor fara sa justifice absentele. (2) Art. 138 lit.d) nu se aplica în învatamântul obligatoriu.
CAPITOLUL VIIIÎNVATAMÂNTUL SPECIAL
Art. 139. Organizarea si functionarea unitatilor de învatamânt special sunt reglementate prin “Regulamentul de organizare si functionare a învatamântului special”, aprobat prin OMEN nr.4217/17.08.1999. Art.140. (1) Copiii cu deficiente mentale usoare si medii pot fi înscrisi în clasa I în scoala de masa cea mai apropiata de domiciliul acestora. (2) Elevii cu deficiente mentale usoare si medii înscrisi în unitatile de învatamânt special sunt integrati în scolile de masa prin urmatoarele forme: a) integrare individuala sau de grup pentru elevii cu deficiente usoare; b) integrare prin clase speciale compacte pentru elevii cu deficiente medii; (3) Elevii cu alte tipuri sau grade de deficiente pot fi înscrisi în clasa I sau integrati în scoala de masa, la cererea parintilor. (4) Toti elevii cu deficiente care frecventeaza învatamântul de masa beneficiaza de: a) asistenta psihopedagogica si de specialitate acordata de profesorul itinerant si de sprijin; b) toate drepturile privind ocrotirea si asistenta sociala stipulate de prevederile legislatiei în vigoare. Art.141. Personalul didactic care se ocupa de instructia, educatia, învatarea, reabilitarea, recuperarea si integrarea scolara si sociala se socoteste personal care activeaza în sfera educatiei speciale si beneficiaza de prevederile legislatiei referitoare la învatamântul special. Art.142. Întrucât dispun de dotari corespunzatoare si de personal specializat unitatile de învatamânt special pot oferi scolilor de masa urmatoarele tipuri de servicii: a) activitati de învatare individualizata; b) activitati de adaptare curriculara si de evaluare; |